O masă tradiţională de Paşte are două ingrediente principale în localităţile din judeţul Bistriţa-Năsăud: ouăle vopsite în coji de ceapă şi pasca cu urdă dulce, marcată cu semnul Sfintei Cruci. Pasca este o specialitate de pâine care se prepară doar de Învierea Domnului, iar reţeta ei este păstrată de generaţii.
„Reţeta tradiţională este cea moştenită din moşi strămoşi, adică aluat din făină, apă, sare, drojdie. Se pune aluatul la dospit, se lasă într-un spaţiu încălzit. După ce a dospit, se prepară pasca. Aceasta poate să fie în formă dreptunghiulară sau în formă rotundă. După ce se întinde cu sucitorul, se pune urda dulce – care a fost amestecată cu ou, zahăr, eventual şi cu vanilie-, într-un strat destul de gros. Iar la sfârşit nu trebuie să lipsească parte din aluat, care ia forma Sfintei Cruci, şi deasupra se unge cu ou”, spune Simona German, profesor de limba şi literatura română la şcoala gimnazială din comuna Şieu.
Pe Valea Şieului, pasca se serveşte după ce se vine de la slujba de Înviere, alături de celelalte bucate pregătite cu această ocazie.
„Se mănâncă în ziua de Paşte, după ce se vine de la Sfânta Biserică, de la rugăciune. Atunci se serveşte pasca, fie în calitate de desert, după ce se serveşte felul principal. Sau sunt unele persoane care, chiar după Înviere, se aşază la masă, cu întreaga familie, şi mănâncă friptura şi pasca şi celelalte produse tradiţionale care au fost pregătite special pentru această sărbătoare”, a mai spus Simona German.
În alte zone din judeţ, pasca este dusă la biserică, alături de ouăle roşii, pentru a fi sfinţite de către preot după slujba de Înviere, şi abia apoi acestea sunt oferite membrilor familiei, pentru a se bucura împreună de Sărbătorile Pascale. (Text si foto: Agerpres)
