Ordinul, Medalia şi Crucea ”Serviciul Credincios” au fost reinstituite prin Legea nr. 29 din 31 martie 2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României.
Potrivit acestei legi, la categoria ”Ordine” se înscriu Ordinul ”Steaua României”, Ordinul ”Serviciul Credincios” şi Ordinul ”Pentru Merit”.
Ordinul Naţional ”Serviciul Credincios” este a doua decoraţie în ierarhie şi se acordă atât cetăţenilor români, cât şi celor străini, care au studii superioare, pentru a recompensa serviciile deosebite, civile şi militare, aduse statului român pe timp de pace sau pe timp de război.
Prima distincţie cu denumirea ”Serviciul Credincios” a fost medalia instituită de domnitorul Carol I în aprilie 1878 şi care se încadra în primul sistem de decoraţii creat de România independentă. Acest sistem cuprindea şi Ordinul ”Steaua României”. În 1932, prin Legea pentru Reorganizarea Ordinelor Naţionale Române, regele Carol al II-lea a instituit Ordinul ”Serviciul Credincios”, pe lângă crucea şi medalia deja existente. La acel moment ordinul avea trei grade — Mare Cruce, Mare Ofiţer şi Comandor — şi a fost plasat ierarhic deasupra Ordinului ”Steaua României”. Crucea şi medalia cu acest nume aveau câte trei clase.
În 1948 ordinul a fost desfiinţat de autorităţile comuniste, la fel ca şi celelalte decoraţii ale Casei Regale. Ordinul, medalia şi crucea ”Serviciul Credincios” au fost reînfiinţate pe 31 martie 2000.Cetăţenii români decoraţi cu Ordinul ”Serviciul Credincios” până la data abrogării sale, în 1948, sunt consideraţi de drept cavaleri ai acestui ordin, conferindu-li-se automat un grad în plus faţă de cel avut.
Ordinul Naţional ”Serviciul Credincios” este plasat ierarhic sub Ordinul Naţional ”Steaua României”, are cinci grade — Mare Cruce, Mare Ofiţer, Comandor, Ofiţer şi Cavaler, precum şi însemne deosebite pentru civili şi militari, precum şi de război. Este a doua decoraţie în ierarhie, pe timp de pace, şi a treia în ierarhia decoraţiilor militare de război. Numărul cetăţenilor români care pot primi acest ordin este fixat la 5.550. Membrii ordinului sunt numiţi pe viaţă şi, indiferent de gradul primit, ei poartă numele de „Cavaler al Ordinului Serviciul Credincios”.
Ordinul se poate conferi şi unităţilor militare româneşti pentru fapte deosebite săvârşite în timp de pace sau pentru acte de eroism săvârşite în timp de război. De asemenea, pot fi decorate şi unităţile militare străine ale unor state aliate cu România.
Admiterea în Ordinul Naţional ”Serviciul Credincios” se poate face numai după îndeplinirea cu rezultate deosebite a unor funcţii civile sau militare timp de cel puţin opt ani. Pentru a fi promovat într-un grad superior este necesară efectuarea unui stagiu în gradul imediat inferior.
Crucea Naţională ”Serviciul Credincios” este cea mai importantă distincţie care poate fi acordată persoanelor fără studii superioare şi este echivalentă, ca importanţă, cu Ordinul Naţional ”Steaua României” conferit persoanelor cu studii superioare. Medalia Naţională ”Serviciul Credincios” este a doua distincţie, ca importanţă, care poate fi conferită persoanelor fără studii superioare. Crucea şi Medalia ”Serviciul Credincios” au fiecare câte trei clase.
Preşedintele României este capul Ordinului Naţional ”Serviciul Credincios”, calitate în care i se atribuie pe perioada mandatului gradul de Mare Cruce al ordinului, comandă specială, confecţionat din aur, pe care îl poartă în ocazii festive, precum şi la ceremoniile de înmânare a ordinului.
Însemnul Ordinului Naţional ”Serviciul Credincios” se compune dintr-o cruce cu braţele arcuite şi lăţite spre margini, emailată albastru deschis. Între braţele crucii se află o cunună formată din frunze de laur din metalul gradului, iar în centrul crucii se află un medalion din metalul gradului. Pe avers este ştanţată pe medalion stema României, iar pe revers este inscriptia „SERVICIUL/CREDINCIOS” înscrisă într-o cunună deschisă din frunze de laur.
Însemnele ordinului sunt confecţionate din argint cu titlul de 800 la mie, iar plăcile, din argint cu titlul de 925 la mie. Panglica ordinului este din rips moarat de culoare bleu, cu o dungă albă pe mijloc. La toate gradele se acordă, odată cu însemnul, pentru civili, rozeta, iar pentru militari, bareta şi rozeta decoraţiei.
Printre primii cărora le-a fost conferit Ordinul Naţional „Serviciul Credincios”, după reinstituirea acestuia (31 martie 2000) s-au numărat ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Finlanda la Bucureşti Mikko Heikinheimo (19 mai 2000, pentru contribuţia deosebită adusă la promovarea relaţiilor de colaborare pe multiple planuri între Republica Finlanda şi România) şi arhiepiscopul Bisericii Armene din România Dirayr Mardichian (12 iunie 2000, pentru meritele personale în păstrarea şi valorificarea bogatului patrimoniu al civilizaţiei armene din ţara noastră — dovada îndelungatei convieţuiri şi a rodnicei colaborări dintre armeni şi români, pentru spiritul ecumenic, cât şi pentru dragostea şi devotamentul său faţă de patria de adopţie — România).
Tot în 2000, Ordinul Naţional ”Serviciul Credincios” în grad de Comandor i-a fost conferit sopranei Virginia Zeani cu ocazia împlinirii vârstei de 75 de ani, pentru ”întreaga şi prestigioasa sa activitate lirică atât ca solistă, cât şi ca profesoară, precum şi pentru sprijinul constant pe care l-a acordat promovării culturii româneşti în Italia şi în Statele Unite ale Americii”, precum şi fotbalistului Gheorghe Hagi, ca o recunoaştere a meritelor sale sportive şi pentru contribuţia la promovarea imaginii României în lume.
În octombrie 2003, preşedintele Ion Iliescu i-a conferit preşedintelui Poloniei Aleksander Kwasniewski Ordinul Naţional ”Serviciul Credincios” în grad de Mare Cruce, în semn de înaltă consideraţie pentru contribuţia sa la dezvoltarea şi consolidarea tradiţionalelor relaţii de prietenie şi colaborare pe multiple planuri dintre România şi Republica Polonă.
Ordinul a fost conferit, de-a lungul anilor, unor personalităţi marcante din domeniul culturii şi ştiinţei: artiştii Operei Române din Bucureşti Gheorghe Cotovelea, Ileana Iliescu, Irinel Liciu, Hero Lupescu, Alex Marinescu, Stelian Olariu, Cornel Trăilescu (în grad de Cavaler, 2001); Maria Brezeanu şi Dan Grigorescu, membri ai Academiei Române (în grad de Cavaler, 2002); regizorii Andrei Blaier, Radu Gabrea, Mircea Mureşan, Sergiu Nicolaescu, Geo Saizescu şi Constantin Vaeni (în grad de Cavaler, 2002); directorul Accademia di Romania din Roma Dan Eugen Pintea (în grad de Cavaler, 2003); Michaela Tonitza, profesor universitar la Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică ”I.L.Caragiale” (în grad de Cavaler, 2003); sculptorul Ion Irimescu (în grad de Mare Cruce, 2003); compozitorul Temistocle Popa (în grad de Cavaler, 2004); filosoful Mihai Șora (în grad de Mare Cruce, 2006); actriţa Olga Tudorache (în grad de Mare Cruce, 2006); profesorul Neagu Djuvara (în grad de Mare Cruce, 2006); actorii Gheorghe Dinică şi Marin Moraru şi pictorul Ștefan Câlţia (în Grad de Mare Cruce, 2008); actorul şi cascadorul Szoby Cseh (în grad de Cavaler, 2009); regizorul Călin-Peter Netzer (în grad de Cavaler, 2013); scriitorul şi jurnalistul Matei Vişniec (Ordinul în grad de ”Mare Ofiţer”, 2016) ş.a.
Dintre personalităţile vieţii sportive cărora le-a fost conferit acest ordin îi amintim pe arbitrul Nicolae Rainea (în grad de Cavaler, 2003) şi pe Victor Mociani, antrenor emerit (în grad de Cavaler, 2014).
De asemenea, printre personalităţile străine cărora le-a fost conferit acest ordin se numără: cardinalul Christoph Schönborn, arhiepiscopul Vienei (în grad de Mare Cruce, pentru contribuţia sa la dezvoltarea relaţiilor ecumenice dintre Biserica Romano-Catolică şi Biserica Ortodoxă Română, precum şi la cunoaşterea, în Occident, a spiritualităţii răsăritene, 2006); directorul Agenţiei France Press din România Yves-Claude Llorca, la încheierea mandatul de cinci ani la Bucureşti (în Grad de Comandor, 2007), ambasadorul Regatului Țărilor de Jos la Bucureşti Jacques Louis Werner (în grad de Comandor, 2009), profesorul Martin Maiden, director al Centrului pentru limbi romanice din cadrul Universităţii Oxford (în grad de Comandor, „în semn de înaltă apreciere pentru excelenţa cu care a promovat limba română în mediile universitare din Regatul Unit”, 2013); lordul John Quentin Davies of Stamford (în grad de Comandor, „în semn de apreciere pentru contribuţia personală la susţinerea şi promovarea relaţiilor economice şi politice dintre Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi România, pentru promovarea, pe plan local, a imaginii reale a ţării noastre”, 2015) ş.a.
Au fost decoraţi post-mortem cu acest ordin marele fotbalist Nicolae Dobrin (în grad de Cavaler, 2007), jurnalistul Mile Cărpenişan (în grad de Cavaler, în semn de „recunoştinţă şi apreciere pentru obiectivitatea şi profesionalismul de excepţie prin care a contribuit la corecta informare a opiniei publice româneşti asupra evenimentelor din mai multe zone de conflict ale lumii”, 2010), precum şi prof. univ. dr. Florin Tudose (în grad de Cavaler, „în semn de apreciere deosebită pentru prestigioasa activitate medicală, pentru dăruirea şi abnegaţia dovedite în calitate de profesor şi publicist”, 2014).
În 2014, în semn de apreciere pentru profesionalismul, modul de organizare şi executare a activităţilor de prevenire şi combatere a terorismului, a fost conferit Ordinul Naţional ”Serviciul Credincios” în grad de Cavaler Drapelului de luptă al Brigăzii Antiteroriste, iar în 2015 Drapelul de luptă al Regimentului 30 Gardă ”Mihai Viteazul” a fost decorat cu acelaşi ordin în grad de Cavaler, la împlinirea a 155 de ani de la înfiinţarea unităţii militare. (Text: Agerpres, Foto: medalii-si-decoratii.blogspot.com)
