O nouă replică a sitului preistoric Lascaux din sudul Franţei, cea mai apropiată de original şi cea mai completă, a fost deschisă recent permiţând vizitatorilor să admire pe îndelete reprezentări fidele ale celebrelor picturi rupestre din paleolitic descoperite în secolul trecut şi având o vechime de circa 18.000 de ani, informează DPA şi AFP.
Complexul realizat recent a fost amenajat într-o clădire nouă, amplasată la poalele dealului din regiunea Dordogne din sud-vestul ţării, locul în care se află şi desenele originale.
Situl Lascaux 4 — numit astfel ca o continuare a replicilor similare construite anterior, dar care sunt doar parţiale — a fost creat utilizând o scanare a pereţilor peşterii ce a fost ulterior introdusă într-un computer pentru a genera o imagine 3D a originalului. Replica peşterii are 150 metri lungime şi a fost amenajată cu ajutorul răşinilor acrilice şi a oţelului, iar specialiştii au pictat şi gravat suprafaţa acesteia pentru a o face să semene cu originalul. Desenele reprezentând animalele preistorice au fost amplasate în exact aceleaşi poziţii ca cele din grota originală.
Picturile rupestre din Lascaux reprezintă una dintre cele mai bogate colecţii de desene din epoca paleolitică şi una dintre cele mai importante descoperiri arheologice ale secolului XX, arată şi Reuters.
Grota, ce adăposteşte peste 1.900 de desene cu animale create de oamenii de cro-magnon cu ajutorul pigmenţilor naturali, se întinde pe 8.500 de metri pătraţi într-o reţea de galerii subterane de mari dimensiuni.
La originea descoperirii ei a stat de fapt un câine, pe nume Robot. Patrupedul a găsit intrarea în peşteră, la 8 septembrie 1940, iar stăpânul lui, Marcel Ravidat, în vârstă de 18 ani, a decis să revină patru zile mai târziu pentru a explora grota alături de trei prieteni, Jacques Marsal, Georges Agniel şi Simon Coencas.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Franţa a fost parţial ocupată de armatele germane, însă satul Montignac din Dordogne a rămas în zona liberă. După încheierea ostilităţilor, peştera a fost deschisă publicului vizitator.
Vizita începe într-o zonă ce imită exteriorul colinei din Lascaux şi debutează cu lătratul câinelui Robot care i-a însoţit pe adolescenţi în expediţie şi care a găsit deschiderea ascunsă a peşterii. Odată pătruns în replica peşterii, vizitatorul este cuprins de întuneric, iar lumina îşi face simţită prezenţa discret, declanşându-se la trecerea vizitatorilor ghidaţi de lumini în mod deliberat minimale.
În apropierea Lascaux 4 se află Lascaux 2, o replică în proporţie de 90% a peşterii originale. Aceasta a fost inaugurată în 1983 şi este rezervată pentru vizitele educaţionale. O expoziţie itinerantă, care aminteşte cele mai multe dintre minunile peşterii, Lascaux 3, completează turul.
Situl original, inclus în patrimoniul mondial al umanităţii UNESCO, a fost închis în scopul conservării, pentru a fi protejat astfel de degradarea determinată de influenţa dioxidului de carbon emanat în timpul vizitelor turiştilor.
Dintre cei patru care au descoperit grota din Lascaux se mai află în viaţă doar Simon Coencas, astăzi în vârstă de 90 de ani. Acesta îşi aminteşte cu emoţie ziua din septembrie când s-a trezit brusc faţă în faţă cu picturile rupestre preistorice.
”Împreună cu prietenii mei am coborât pentru a explora şi am avansat puţin câte puţin, iar la un moment dat ne-am trezit în sala cu tauri”, a povestit acesta pentru AFP. ”O minune. Atât de mare şi de impresionantă”, a povestit acesta ridicând braţele în aer într-un gest larg.
”Am rămas uluiţi. Ne-am spus că nu este posibil să descoperim aşa ceva! Nu ne-a fost greu să recunoaştem că oamenii preistorici au fost autorii acestor picturi pentru că ştiam că aceştia ocupaseră mai multe peşteri din regiune”, a mai declarat Coencas în casa sa din Paris.
Folosind un cuţit, Ravidat a săpat în orificiul de la intrare pentru a intra, iar ceilalţi trei adolescenţi i s-au alăturat. Ajutaţi de o mică sursă de lumină, cei patru tineri au păşit în peşteră şi au descoperit, rând pe rând, picturile rupestre, cai, tauri, căprioare sărind pe pereţii grotei. Au rămas uimiţi.
”Împreună cu mica mea bandă am cercetat subteranul vechiului castel din apropiere. Speram să descoperim o comoară. Am găsit una, dar nu cea la care ne aşteptam”, a mai spus Simon Coencas zâmbind. ‘‘Am decis să păstrăm secretul. Era mica noastră comoară”.
Povestea nu a fost, însă, ascunsă mult timp.
”Însă eu sunt vorbăreţ şi i-am zis fratelui meu. Bunul Dumnezeu m-a pedepsit”, a mai spus Coencas făcând aluzie la tumoarea care i-a afectat corzile vocale. ”Până la urmă i-am spus profesorului Léon Laval (pasionat de arheologie — n.r.). Nu ne-a crezut, a cerut să vadă chiar el desenele şi a mers la peşteră. A rămas trăznit”, a mai povestit francezul.
Simon Coencas s-a mutat apoi la Paris împreună cu familia sa, ambii evrei. Tatăl său, care avea un magazin de îmbrăcăminte a fost dus la Auschwitz, la fel şi mama sa. Nu i-a mai văzut niciodată. Născut la 21 ianuarie 1927, el s-a căsătorit după război şi a avut trei copii. A revenit în Lascaux abia în 1986.
Coencas a fost prezent la deschiderea Lascaux 4, alături de preşedintele Franţei, Francois Hollande. ”E mai mult decât o replică, este o operă!”, a spus acesta aflat în vizită la Montignac, în Dordogne, însoţit de ministrul francez al Culturii, Audrey Azoulay, potrivit Reuters.
Construcţia Lascaux 4 a costat aproximativ 60 de milioane de euro, iar reprezentaţii operatorului sit-ului, Semitour, au declarat că obiectivul noii replici este de a atrage circa 400.000 de vizitatori pe an, aproape dublu faţă de cei aproximativ 270.000 care vizitau până acum Lascaux 2, precizează AFP. (Text: Agerpres, Foto: EPA)
