O invenţie pe zi: SAXOFONUL

Saxofon

Saxofonul este un instrument muzical de suflat din alamă, de forma unui tub conic îndoit. A fost creat la mijlocul anilor 1840, de către Adolphe Sax, un clarinetist de origine belgiană care lucra la Paris ,şi a fost brevetat la 17 mai 1846. A fost prezentat publicului pentru prima dată în 1841, la expoziţia de la Bruxelles.

 

Adolphe Sax a făcut 14 tipuri diferite de saxofon. Faptul că ar fi putut reprezenta o reală concurenţă pentru ceilalţi producători de instrumente a făcut ca saxofonul să nu fie folosit în grupuri orchestrale, în pofida prieteniei dintre instrumentist şi compozitorul parizian Berlioz.

Sursa de inspiraţie pentru acest nou instrument nu este cunoscută, dar sunetul saxofonului este foarte asemănător cu cel emis de asocierea unui clarinet (instrument muzical de suflat, făcut din lemn, în formă de tub lărgit la un capăt şi prevăzut cu găuri laterale care se pot închide şi deschide cu ajutorul unor clape) cu un oficleid (instrument muzical de suflat din alamă, cu timbru de bas).

Sax lucrase alături de tatăl său în laboratorul unde fusese creat atât clarinetul, cât şi oficleidul. Este deci, probabil, că Sax a vrut să realizeze un instrument care să întrunească atât calităţile tehnice, cât şi pe cele muzicale ale celor două şi care să atingă un nivel ridicat de flexibilitate. Aceasta poate explica de ce l-a numit iniţial „vocea lui Sax”.

În perioada 1846-1866, nicio altă fabrică în afara celei a lui Sax nu a fost autorizată să producă instrumentul. După 1866 saxofonul a suferit numeroase modificări.




Saxofonul poate fi de dimensiuni diferite, de la cel mai mic la cel mai mare existând opt subdiviziuni. A fost folosit în muzica jazz şi în orchestrele de muzică populară, iar compozitorii l-au inclus în operele lor începând cu secolul al XIX-lea. Numeroşi instrumentişti s-au afirmat în această artă datorită saxofonului. (Text: Agerpres, Foto:gopixpic.com)