La 2 decembrie 1982 a avut loc operaţia de implant a primei inimi artificiale. Inventatorul dispozitivului a fost americanul Robert Koffler Jarvik. Absolvent al Facultăţii de Medicină a Universităţii din Utah (1976), a căutat soluţii sau echipamente pentru diminuarea deceselor cauzate de bolile de inimă.
La mijlocul anilor ’60, câteva modele de inimi artificiale erau deja brevetate. În 1955, Paul Winchell a prezentat un dispozitiv de acest gen. În 1957, o echipă de cercetători, condusă de olandezul Willem Kolff, a testat modelul său pe animale, dar rezultatele nu au fost încurajatoare. Un alt dispozitiv a fost testat în 1969, la Institutul de Cardiologie Texas, viaţa pacientului fiind prelungită cu mai bine de 60 de ore. Medicii au început să întrevadă ideea creării unei inimi care să poată fi implantată unui om.
Modelul conceput de R.K. Jarvik, numit Jarvik-7, a fost deschizătorul de drumuri. Confecţionat din poliester, plastic şi aluminiu, Jarvik-7 era dotat cu un sistem mecanic de pompare a sângelui către inimă printr-un sistem de furtunaşe de plastic, conectate la cele patru încăperi ale inimii. Jarvik şi echipa lui au testat mai întâi dispozitivul pe animale mari (vaci), pentru a se asigura că inima bate cu regularitate.
La 2 decembrie 1982, s-a decis implantarea inimii artificiale la om. Barney Clark a suportat cu succes o operaţie care a durat 7 ore şi jumătate, şi a fost efectuată de chirurgul William DeVries. Barney Clark era suferind, pe lângă boala de inimă, de o infecţie generalizată. Acesta a fost motivul pentru care el nu a mai părăsit spitalul în care, practic, s-a născut din nou. Corpul străin din organism – inima – i-a agravat infecţia. În ciuda faptului că medicii au făcut eforturi disperate pentru a-l menţine în viaţă, pacientul a murit la 112 ore de la închiderea operaţiei. Deşi Barney Clark era declarat decedat, Jarvik-7 continua să pompeze sânge.
De atunci, dispozitivul patentat de R. K. Jarvik a fost implantat de mii de ori. Recordul de longevitate după operaţie (18 luni) îi aparţine lui William Schroeder, care a primit dispozitivul în 1985. (Text: Agerpres, Foto: grindd.com)
