O cască Adrian, exponatul lunii la Muzeul Naţional al Unirii

casca Adrian-02

Piesa care reprezintă Exponatul lunii august la Muzeul Naţional al Unirii (MNU) Alba Iulia, când se împlinesc 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, este o cască de tip Adrian, numită astfel după creatorul său, generalul de intendenţă August Louis Adrian, care s-a inspirat din modelul căştilor pompierilor francezi.

‘În 27 august se vor împlini 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial. Pentru a ilustra participarea României la Primul Război Mondial am ales pentru această lună (ca exponat — n.r.) o cască’, a declarat la vernisajul miniexpoziţiei, muzeograful Tudor Roşu.

Exemplarul expus s-a păstrat până în zilele noastre datorită faptului că a fost folosit ulterior, asemeni altora, de către o unitate de pompieri, de unde a fost recuperat apoi de către muzeografi.

Potrivit muzeografului Marius Cristea, casca de tip Adrian are o istorie interesantă.

El a explicat că, la începutul Marelui Război, soldaţii purtau doar chipie, din material textil, care nu protejau în niciun fel împotriva schijelor şi gloanţelor. De altfel, în perioada 1914-1915, medicii militari francezi au raportat că, din totalul rănirilor de pe front, 90% proveneau din acţiuni indirecte (gloanţe, schije, obiecte antrenate de explozii), dintre care 77% erau în zona capului. În cazul deceselor, frecvenţa rănilor mortale la cap era de 88%.

Soldaţii au încercat să se protejeze cât mai bine, folosind chiar şi boluri de supă puse sub chipiu. La sfârşitul lui 1914 s-a introdus o protecţie metalică pentru soldaţi imitând celebrele gamele. Au fost astfel produse şi distribuite peste 700.000 de Cerveliere, dar care erau ineficiente şi inconfortabile, aşa că s-au căutat alte soluţii rapide şi eficiente, a menţionat Marius Cristea.

casca Adrian-01

La ordinul generalului Joffre, soluţia a fost găsită de către generalul de intendenţă August Louis Adrian, care a creat, inspirat de căştile pompierilor francezi, o cască complexă, compusă din trei părţi metalice. La interior exista o protecţie creată din piele şi o cureluşă care se încheia sub bărbie. Casca era produsă din tablă de oţel îmbogăţit cu crom şi nichel şi avea o grosime de 0,7 milimetri. În ciuda unor erori de proiectare, metalul căştii fiind prea aproape de craniu, în aprilie 1915 a fost demarată producţia în opt fabrici care, până la sfârşitul anului, au produs peste 7 milioane de bucăţi.

În total s-au produs până la sfârşitul războiului peste 20 de milioane de căşti Adrian, folosite atât de armata franceză, Legiunea Străină şi trupele coloniale, cât şi de aliaţi — România, Rusia, Italia, Belgia, Serbia, Polonia, Cehoslovacia, Olanda. Englezii aveau căştile Brodie, mai simple, dar cu o grosime a tablei mai mare, respectiv de 0,9 milimetri.

După campania din anul 1916, soldată cu pierderi substanţiale de oameni şi armament, Armata regală a României a intrat într-un amplu proces de reorganizare şi dotare logistică, beneficiind de sprijinul Franţei, prin misiunea condusă de generalul Berthelot. Echipamentul trimis de aliaţi a avut însă un traseu dificil, şi de durată, până să ajungă în Moldova la armata regală a României, fiind adus cu vapoarele pe la Cercul Polar şi transportat pe linia Transiberian-ului. Din această cauză, deşi s-au comandat 200.000 de căşti Adrian, au fost aduse în România doar 90.000, cu care s-au dotat treptat trupele începând cu ianuarie 1917, a menţionat muzeograful.

Din cauza lipsei acute de căşti, s-a decis folosirea căştilor Adrian capturate în urma luptelor cu trupele bolşevice. Astfel, există căşti Adrian în două culori în dotarea armatei române, respectiv blue-horizon, aduse de misiunea franceză, şi maro, capturate de la trupele bolşevice. În ambele cazuri s-a aplicat cifrul regal al regelui Ferdinand de culoare blue-horizon, a precizat Marius Cristea.

El a explicat că după încheierea războiului, casca Adrian a continuat să fie folosită de către armata română, inclusiv şi în al Doilea Război Mondial, doar pentru dotarea trupelor de artilerie, pompieri, rezervişti, apărare civilă. După 1945, căştile Adrian au fost vopsite maro închis şi au început să fie folosite de către pompieri.(Text si foto: Agerpres)