Cel mai mare muzeu particular de artă populară din România, Muzeul Etno-Folcloric „Neculai Popa”, cunoscut ca „Muzeul Măştilor”, se află în localitatea Târpeşti din judeţul Neamţ şi adăposteşte peste 3.000 de exponate – măşti, obiecte de ceramică de la Cucuteni, obiecte dacice, obiecte populare realizate din lemn, fier, bănuţi vechi, straie şi împletituri păstrate din diferite perioade istorice şi care au aparţinut mai multor popoare.
Muzeul a luat fiinţă în anul 1964 şi a fost amenajat în casa şi gospodăria fondatorului Neculai Popa (n. 13 aug. 1919 – m. 20 oct. 2010), neîntrecut meşter popular şi etno-folclorist şi un colecţionar pasionat de artă populară autentică, dar şi de obiecte folclorice. De mic copil, aceasta a învăţat să confecţioneze măşti de Anul Nou, iar cu timpul, a început să sculpteze în lemn şi gresie.
Cioplea chipurile oamenilor aşa cum îi vedea el, reuşind să creeze adevărate opere inedite lăudate de personalităţi precum Gheorghe Aldea, Romulus Vulcănescu, Vasile Savonea şi Ion Vlăduţiu. Adrian Păunescu i-a dedicat şi un poem, „Artistul din Târpeşti”.
Expoziţia permanentă a muzeului, prezentată în patru camere şi într-un pavilion special construit, cuprinde mai multe colecţii grupate în fonduri distincte, cum ar fi: Mărturii arheologice rezultate din săpăturile ce au fost organizate în localitate şi în alte zone învecinate, Colecţia de etnografie locală ce cuprinde obiecte utilitare, decorative şi piese de port popular specifice zonei, Colecţia numismatică formată din piese antice şi piese actuale, româneşti şi străine, Colecţia de pictură naivă românească, Colecţia de sculptură naivă – formată din câteva lucrări realizate în decursul anilor de artistul Neculai Popa – şi Colecţia de icoane şi obiecte de cult.
Măştile realizate de Neculai Popa sunt împărţite în două categorii: antropomorfe (Urât, Cucoană, Bătrân, Babă, Anul Nou, Anul Vechi, Negustor, Ofiţer, Evreu, Ţigan, Ţigancă) şi zoomorfe (capră, urs, berbec, ţap). Acestea sunt expuse chiar pe prispă şi sunt folosite şi de tineri, la diverse sărbători, la diverse dansuri şi ritualuri tradiţionale. În afară de colecţionarea de măşti creaţii proprii şi de folclor, Neculai Popa a pictat şi chiar a sculptat în lemn şi piatră, curtea sa fiind împodobită cu propriile creaţii, nişte sculpturi ciudate ce duc cu gândul la imaginea misterioaselor statui de pe Insula Paştelui.
În casa colecţiilor, în afară de costume populare româneşti şi de colecţii numismatice bogate, cuprinzând monede din mai multe ţări, mai pot fi văzute: instrumente de tors, fiare de călcat, fotografii, mobilier, radiouri, vase, icoane, ouă încondeiate, tablouri, cornuri sculptate, cojoace şi bundiţe, curele din piele cu mărgele, curele ciobăneşti cu rozete, talăngi şi clopote, unelte pentru păstorit, râşniţe pentru măcinat, ceasuri, gramofoane şi patefoane, multe obiecte de cult religios.
Multe dintre creaţiile lui Nicolae Popa au foste expuse în muzee şi expoziţii din ţară şi de peste hotare: Anglia, Polonia, Italia, Franţa, Elveţia, Iugoslavia, Cehoslovacia, Belgia, Olanda, Germania, Suedia, Bulgaria, Mongolia, China, URSS, Mexic, Japonia, SUA ş.a. Despre acestea au rulat filme documentare, iar distinşi critici de artă i-au apreciat în studii şi articole creaţia. (Text: Agerpres, Foto: dozadebine.ro)
