Muzeul Goleşti din judeţul Argeş reflectă istoria culturii şi civilizaţiei tradiţionale româneşti, alături de istoria familiei Golescu, aşa cum arată www.muzeulgolesti.ro
A fost înfiinţat la 7 iunie 1939, de Regele Carol al II-lea, sub numele de Muzeul Dinicu Golescu fiind, la acea vreme, singurul muzeu etnografic în aer liber din România şi din Europa dedicat pomiculturii şi viticulturii — două îndeletniciri tradiţionale. De-a lungul anilor s-a îmbogăţit cu noi expoziţii de bază, astfel că în prezent complexul muzeal cuprinde, potrivit sursei amintite, Conacul Goleşti şi Muzeul în aer liber al pomiculturii şi viticulturii.
Conacul Goleşti, monument istoric construit în anul 1640, şi restaurat în perioada 1942-1943, cuprinde patru secţii: Secţia Memorială; Secţia de Istorie deschisă în 1958 care prezintă evenimentele de la 1821, 1848, şi 1859; Secţia de Etnografie şi Artă Populară a Regiunii Argeş, deschisă în 1962 şi reorganizată în 1991, ce cuprinde 18 încăperi; Secţia de Pedagogie organizată în 1963. Pot fi admirate aici obiecte de istorie memorială mobilier de epocă, obiecte personale ce au aparţinut familiei Golescu, manuscrise, artă decorativă, carte.
Secţia „Muzeul viticulturii şi pomiculturii din Romania” a fost înfiinţată în anul 1966. Aceasta prezintă civilizaţia ţărănească de la mijlocul secolului al XIX-lea, din principalele zone viticole şi pomicole ale ţării, grupate pe provincii istorice cuprinzând 34 gospodării (18 viticole şi 16 pomicole) repartizate astfel: 7 gospodării viticole şi 7 pomicole pentru Oltenia şi Muntenia, o gospodărie viticolă din Dobrogea, 4 gospodării viticole şi 4 pomicole pentru Moldova, 6 gospodării viticole şi 5 pomicole pentru Transilvania.
Cele aproximativ 60.000 de piese ilustrează istoria pomiculturii şi viticulturii din România, instalaţii viticole şi pomicole, obiecte de inventar gospodăresc, obiecte din lemn sau piatră şi textile, dar şi instrumentar specific provenind din afara gospodăriilor — crame sau conace. Exponatele au fost obţinute prin achiziţii sau donaţii. Se află la Goleşti peste 200 de monumente de cultură tradiţională, în principal case şi anexe gospodăreşti, clasificate în categoria tezaur.
Pot fi admirate teascuri şi poverne, folosite la prelucrarea fructelor, linuri, folosite la stoarcerea strugurilor prin călcarea lor cu picioarele, dar şi pivniţe, diverse tipuri de butoaie, căruţe şi alte mijloace de transport, precum şi ”lojniţe” folosite la uscarea fructelor.
De asemenea, pot fi văzute construcţii ridicate în vii sau livezi pentru adăpostirea uneltelor şi a butoaielor cu vin şi ţuică, precum şi singurul han de răscruce aflat într-un muzeu din România, adus din Poseşti-Prahova şi datând din secolul al XIX-lea.
În cadrul muzeului mai sunt reprezentate şi instituţii nelipsite din localităţile rurale: o biserică din lemn de la 1814, adusă din satul argeşean Drăguţeşti; o şcoală sătească din secolul al XIX-lea, provenită din zona Comăneşti, judeţul Bacău; vechiul sediu al primăriei din comuna Hârseşti, judeţul Argeş, un edificiu administrativ specific începutului secolului al XX-lea ce poate fi vizitat începând cu anul 2000.
Copiii se pot bucura vizitând plantaţiile de viţă de vie şi pomi fructiferi, pot vedea cum se ară cu plugul tras de cai sau cum se recoltează strugurii şi fructele cu unelte tradiţionale, iar în vacanţele de vară, pot învăţa meşteşuguri tradiţionale sub îndrumarea meşterilor populari şi pot lua lecţii de echitaţie, pe ponei sau cai lipiţani. (Text: Agerpres, Foto: cjarges.ro)
