Muzeele acordă tot mai multă atenţie ofertelor culinare ale restaurantelor lor

0
23

arta-culinara

În afară de grija pentru patrimoniul cultural, muzeele acordă tot mai multă atenţie ofertei lor culinare, care face de acum parte integral din imaginea lor. Designul atrăgător, meniul realizat de bucătari renumiţi, o mare varietate de preparate şi servicii îi fac pe vizitatori să uite fostele cafenele impersonale şi sandvişurile înghiţite în grabă la ieşire.

 Muzeele Guggenheim din Bilbao, MoMa din New York şi LuCCA, centrul de artă contemporană din Lucques (Italia), găzduiesc chiar restaurante gastronomice cu o stea Ghidul Michelin. Muzeele se preocupă tot mai mult de satisfacerea vizitatorilor care se transformă în consumatori la ieşire, arată Jean-Francois Camarty, director general adjunct al Elior Concessions, care administrează la Paris, între altele, restaurantele şi cafenelele de la Luvru, Muzeul d’Orsay şi Palatul Versailles.

„Există o competiţie între muzee, între ţări, iar calitatea serviciilor culinare face acum parte integrantă din criteriile de notorietate sau de calitate ale unui muzeu”, adaugă el. „Ca în toate domeniile alimentaţiei publice, există mari aşteptări din partea clienţilor în privinţa calităţii ofertei şi serviciilor”, spune Camarty. Trebuie să existe însă produse pentru toate gusturile şi toate buzunarele. Unele muzee amenajează adesea mai multe niveluri ale serviciilor culinare: cafenea, cofetărie, restaurant.

Muzeul Guggenheim din Bilbao a recurs încă de la inaugurare, în 1997, la bucătarul Josean Alija, care avea atunci doar 19 ani.

„A fost voinţa clară a lui Juan Ignacio Vidarte, directorul muzeului, legată de faptul că Ţara Bascilor este o regiune cu mare tradiţie gastronomică”, a declarat Begona Martinez, purtătoare de cuvânt a acestui muzeu de artă modernă şi contemporană. Aşa a luat naştere restaurantul „Nerua”, care oferă preparate inovatoare bazate pe produse locale şi care a primit în 2012 o stea Michelin. Pentru Josean Alija, să lucreze în cadrul muzeului constituie „o ocazie de a ridica gastronomia la cel mai înalt nivel. Guggenheim necesită o acţiune de avangardă, o identitate, un stil”, spune el.

Muzeele care concesionează spaţii pentru alimentaţie publică unor firme prestatoare de servicii şi percep redevenţe din cifra de afaceri fac rost astfel de venituri benefice oricărei instituţii de cultură.

 „Vrem ca oamenii să se simtă bine şi să revină. Spaţiile culinare fac parte din traseul vizitei”, afirmă Marjorie Lecointre, director pentru organizare de evenimente la Grand Palais. În traseu este inclus din 2009 şi „Minipalais”, al cărui meniu este conceput de bucătarul de trei stele Eric Frechon. În afara unui meniu de 29 de euro, restaurantul oferă şi mezeluri sau sardine, dar şi preparate mai sofisticate de miel şi viţel. Fiindcă la restaurant pot veni şi persoane care nu vizitează muzeul, unitatea a reuşit să atragă şi o clientelă suplimentară.

Două muzee deschise în ultimii doi ani în Franţa au făcut şi ele apel la bucătari de trei stele: Michel Bras (Muzeul Soulages) şi Gerald Passedat (Muzeul civilizaţiilor din Europa şi Mediterana, MuCEM), ultimul deschizând şi o şcoală de bucătărie la MuCEM. El consideră că este important să aibă o linie generală care să reflecte identitatea locului. Ambiţia lui este să facă din „Le Mole Passedat” un catalizator al bucătăriei gastronomice mediteraneene, scop în care l-a invitat în această lună pe chef Anthony Genovese (IL Pagliaccio din Roma, două stele) să participe (la muzeu) la „Întâlniri gurmande ale Mediteranei”, având ca subiect bucătăria italiană. (Text: Agerpres, Foto: ytimg.com)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.