O cunoaşteţi pe broscuţa Oak,
Cea mai bună cântăreaţă-n lac?
Cântă-n orice ton,
Tatuac, tatuac,
Fără microfon,
Tatuac, tatuac.
Când e un concert în stufăriş
Ea e scrisă prima pe afiş,
Are mari succese pe lac
Şi e imprimtă şi pe discuri,
Oac, oac!
E şi vedetă mare
de cinematograf
Şi zilnic dă, pe fir de nufăr, autograf
Se cam lăuda broscuţă Oak:
“Făr-de mine nu-i concert pe lac,
N-are nimenea,
Tatuac, tatuac,
Voce ca a mea,
Tatuac, tatuac”.
Glasul ei spunea convinsă că
Este bun şi pentru operă:
“Dacă-s bună n-am ce să fac,
Fiindcă eu vorbesc şi limbi străine
Mac, mac!”
Poate nu ştiţi că broscuţa Oak
Era-ndrăgostită de-un brotac!
Şi când îl vedea,
Tatuac, tatuac,
Inima-i bătea,
Tic-a-uac, tic-a-uac,
Ca să-l cucerească pe brotac,
Primul dirijor la ei pe lac,
Se-mbrăca doar cu rochii sac
Şi da toată ziua, pe lăbuţe, cu lac.
Şi a aflat tot lacul
Că şi el o iubea,
Însă, mereu, brotacul
Se tot plângea de ea:
“Mie-mi place mult broscuţa Oak,
Dar cu felul ei nu mă împac.
O iubesc, e drept,
Tatuac, tatuac,
Dar ca s-o îndrept
Ce să fac, cum să fac?”
Şi văzând atâta dragoste,
Şi-au făcut un plan broscuţele,
Să-l ajute urgent pe brotac,
Făcând toate o paradă-a modei
Pe lac!
La parada modei de pe lac
Toate au venit în rochii sac,
Şi o imitau,
Tatuac, tatuac,
Doar ca ea vorbeau,
Tatuac, tatuac.
Şi privindu-le broscuţa Oak
S-a-nroşit de-odată ca un rac
Şi în gând şi-a spus: “ Nu mai fac,
S-ajung eu să fiu de râsul lumii,
Pe lac!
De mă uitam odată-n
Oglinda de pe lac
Şi mă vedeam mai bine
Ştiam eu ce să fac!”
Şi s-a îndreptat broscuţa Oak,
Şi a devenit doamna Brotak
Şi-au făcut hamac,
Lângă lac, lângă lac.
Iar la primul ei concert pe lac,
Când a apărut broscuţa Oak,
I-au adus în dar flori de mac,
Omagiu vestitei primadone
Oac! Oac!
Versurile de Mircea Block
Muzica de George Grigoriu
