Unul dintre cele mai preparate feluri de mâncare în Banat este mălaiul copt la cuptor, care poate să fie sărat sau dulce.
„Avem nevoie de o jumătate de kilogram de făină de mălai, făină albă cam o cană, un litru de lapte, o linguriţă de zahăr, puţină sare şi un cubuleţ de drojdie. Punem laptele la fiert, după care îl turnăm peste mălai, amestecând continuu. După ce se răceşte, adăugăm făina albă, zahărul şi drojdia pe care am pus-o în prealabil în lapte călduţ. Se frământă toate ingredientele, până se formează un aluat, pe care îl lăsăm o perioadă la dospit”, dezvăluie reţeta Victoria Daş din comuna Vrani, judeţul Caraş-Severin.
După aceea, se preîncălzeşte cuptorul, iar aluatul se pune într-o tavă unsă cu unt, se bagă la cuptor şi se lasă acolo până se rumeneşte un pic pe deasupra. „Mălaiul care are mai multă sare se consumă cu brânză, cu cârnaţi fripţi, sau în loc de pâine, la fasole, la sarmale, la varza călită, la tocăniţe ori papricaş”, afirmă gospodina.
De asemenea, mălaiul în care se adaugă doar un vârf de sare şi zahăr mai mult, respectiv, două, trei linguri, se mănâncă în loc de „ceva dulce”.
„La noi, cei mai mulţi îşi iau mălai cu brânză şi cu preparate făcute din carne de porc, produse în casă, atunci când merg pe câmp, la muncă. Iar la felul doi, se mănâncă mălaiul dulce. Mălaiul e foarte des gătit, pentru că poate fi servit inclusiv în perioada posturilor, numai că înlocuim laptele cu apa, iar grăsimea folosită trebuie să fie vegetală”, a precizat Victoria Daş. Mălaiul copt poate fi servit cald său rece.
Potrivit directorului Camerei Agricole a judeţului Caraş-Severin, ing. Pavel Nefir, porumbul a fost adus în România, din America, după descoperirea lui Columb, iar în Banat, în anul 1692. Acesta a fost prelucrat prin măcinare. Dacă în cealaltă parte a ţării era pregătit cu apă fiartă, respectiv, cunoscuta mămăligă, în Banat, acesta a fost copt, înlocuind astfel pâinea. (Text si foto: Agerpres)
