Luna mai este a cincea lună a anului în calendarul Gregorian şi are 31 de zile. Ziua are 14 ore, iar noaptea are 10 ore. Denumirea lunii derivă din latinescul „maius”.
Se presupune că s-ar putea trage şi din „maiores”, care înseamnă bătrâni, şi ca urmare această lună era menită să sărbătorească populaţia bătrână, o altă interpretare ar fi aceea că se referă la zeiţa „Maia Maiesta”, pe care romanii o considerau zeiţa primăverii şi căreia preoţii lui Vulcan, zeul focului, îi ofereau sacrificii în prima zi din luna mai. Romanii considerau luna mai neprielnică pentru căsătorii.
Împăraţii romani au redenumit lunile anului: Nero a redenumit „Aprilis” (aprilie) – ca Neroneus, „Maius” (mai) – cu numele Claudius şi Iunius (iunie) – Germanicus. Commodus a fost unic prin redenumirea tuturor lunilor după propriile lui nume: Amazonius, Invictus, Felix, Pius, Lucius, Aelius, Aurelius, Commodus, Augustus, Herculeus, Romanus şi Exsuperatorius.
Soarele – Luna
Soarele: la începutul lunii, răsare la ora 6:07 şi apune la ora 20:19, iar, la sfârşitul lunii, răsare la ora 5:35 şi apune la ora 20:52. La 21 mai, se face trecerea în semnul zodiacal Gemeni.
Luna – reprezintă perioada cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare, se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.
Fazele Lunii: la 04 mai – Lună Plină (Luna începe să descrească) 06h42m; la 11 mai – Luna la Ultimul Pătrar 13h36m; la 18 mai – Lună Nouă (Luna începe să crească) 07h13m; la 25 mai – Luna la Primul Pătrar 20h19 m, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
Lună Plină
Luna mai începe cu faza de Luna Plină, care reprezintă perioada de apogeu a influenţei Lunii asupra planetei noastre. În ciclul Lunar există un moment foarte important, evidenţiat mai ales în tradiţia astrologică orientală, care arată că înainte cu două zile de Luna Plină influenţa acestui astru este deosebit de benefică asupra planetei noastre. Este o zi privilegiată, fiind denumită ziua frumuseţii şi armoniei universale (denumirea orientală este de Tripura Sundari simbolizând Marea Putere Cosmică a frumuseţii şi iubirii divine).
Este ziua în care simţul măsurii şi al armoniei, bunul simţ sunt mult mai uşor accesibile fiecărei fiinţe umane. Este ziua în care putem să ne temperăm pornirile şi ambiţiile egoiste prin conştientizarea adevăratelor noastre aspiraţii, fiind o zi pe care merită să o consacrăm iubirii, artei, frumuseţii, acţiunilor pline de dăruire.
În acest interval se recomandă doar menţinerea activităţilor aflate deja în desfăşurare şi evitarea greşelilor. Nu se încep acţiuni noi în acest interval deoarece sunt considerate sortite eşecului. În tradiţia populară se spune, cu privire la hrană, că este important să lăsăm de fiecare dată loc şi digestiei, adică să nu mâncăm până la saturaţie, ci să ne oprim cu puţin înainte. De asemenea, este important să evităm discuţiile inutile, călătoriile, promisiunile, acţiunile riscante.
Vremea în luna mai va debuta în România cu o vreme instabilă şi mai rece. Potrivit ANM, pe parcursul lunii temperatura aerului va fi apropiată de normalul climatologic în sud-est şi local în sudul şi vestul ţării, iar în celelalte regiuni se vor înregistra valori sub mediile multianuale ale perioadei. Media multianuală pentru luna mai este de 14,9 grade Celsius.
Precipitaţiile vor fi excedentare în aproape toată ţara. Excepţie vor face regiunile sud-estice şi pe arii restrânse cele sudice şi estice, unde se vor situa în apropierea mediilor multianuale, estimată la 66 l/mp, media lunii mai. În restul teritoriului în care nu se încadrează în limitele normale, cantitatea de precipitaţii va fi cuprinsă între 80 şi 100 l/mp. De-a lungul anilor, în luna mai nu s-au înregistrat fenomene extreme ale vremii.
Luna mai în tradiţia populară
În tradiţia noastră populară, luna mai indică, prin denumirile populare, timpul florilor (Florar, Florariu) şi exuberanţa vegetaţiei (Frunzar), fiind considerată luna ierburilor. Dacă plouă în mai şi tună des, în iunie va fi frumos, uscat, va fi belşug la porumb, fân, vin, iar dacă sunt gândaci mulţi, va fi an mănos. Se seamănă inul şi cânepa (după 13 ale lunii), hrişca (după 19), ridichile, castraveţii, fasolea, tutunul (la mijlocul lunii). Se curăţă pomii de gândaci. Se bea pelin.
Zicala populară „Mai e Rai” caracterizează cel mai propice timp pentru agricultură: suficient de călduros, precipitaţii abundente, lipsite de grindină şi piatră. Pe ogoare, în livezi, grădini şi podgorii activitatea este în toi, iar turmele de oi, cirezile de vite şi prisăcile dau randament maxim.
Sărbătorile populare din luna mai sunt puţine cu data fixă: 1 mai – Armindeni; 12 mai – Sf. Gherman (Harmanul viermilor); 21 Mai – Constantin Graur (Constandinu Puilor) şi 25 mai – Ioan Fierbe Piatra. Ziua de Armindeni se serbează (pentru odihna pământului, ca să rodească, să nu bată grindina, să nu fie dăunători, să fie vitele sănătoase, vinul bun, oamenii sănătoşi) prin petreceri la iarbă verde, unde se mănâncă miel şi caş şi se bea vin roşu cu pelin. Numită şi ziua pelinului sau ziua beţivilor, 1 Mai semnifică în tradiţia populară începutul verii. Denumirea de Armindeni (Armendina, Armindin, Arminder) provine de la numele profetului Ieremia din calendarul creştin.
Ziua de 21 mai – Constantin Graur (Sf. Mari Împăraţi Constantin şi Elena) – se serbează pentru apărarea recoltelor; marchează încheierea semănatului la cereale, puii încep să zboare. Tot pe 21 mai în acest an cade şi sărbătoarea Înălţarea Domnului, care comemorează înălţarea la cer a lui Iisus Hristos la 40 de zile după Înviere. Luna mai se încheie cu marea sărbătoare creştinească Pogorârea Sfântului Duh (Cincizecimea sau Rusaliile). (Text: Agerpres, Foto: animals-pics.com, wallpaperup.com)
