Principatul Liechtenstein sărbătoreşte Ziua naţională la 15 august. Există două motive pentru care a fost aleasă această dată, respectată ca zi naţională începând cu anul 1940. În primul rând, 15 august este sărbătoarea creştină a Adormirii Maicii Domnului, iar în cel de-al doilea rând, prinţul domnitor de la acea vreme, Franz Josef al II-lea (1938-1989), sărbătorea ziua de naştere chiar în preajma acestei zile, mai exact la 16 august (n. 16 aug. 1906-13 nov. 1989).
Repere geografice
Situat între Elveţia, la vest, şi Austria, la est, Principatul Liechtenstein este unul dintre cele mai mici state europene, cu o suprafaţă de 160,5 kmp şi o populaţie de circa 30.000 de locuitori, potrivit mae.ro, fiind împărţit în unsprezece comunităţi, majoritatea formate dintr-un singur oraş: Balzers, Eschen, Gamprin, Mauren, Planken, Ruggell, Schaan, Schellenberg, Triesen, Triesenberg şi Vaduz.
Cele două treimi estice ale ţării cuprind dealurile accidentate inferioare ale masivului Rhatikon, parte din Alpii Centrali, notează site-ul www.britannica.com. Cel mai înalt vârf este Grauspitz, care ajunge la 2.599 de metri, cea mai mare suprafaţă din micul principat fiind situată la o altitudine de 1.800 de metri. Zonele mai joase ale versanţilor sunt acoperite de păduri sempervirescente şi de flori alpine, în timp ce vârfurile lipsite de vegetaţie sunt acoperite de zăpadă. Munţii cuprind trei văi importante şi sunt străbătuţi de râul Samina.
Zona vestică a ţării este ocupată de câmpia aluvionară a fluviului Rin, care, împreună cu valea râului Ill, formează o zonă depresionară de formă triunghiulară, care se lărgeşte spre nord. Această zonă era, pe vremuri, mlăştinoasă, dar în anii 1930 a fost construit un canal de drenaj, care a permis utilizarea acestor terenuri în agricultură.
Clima micului principat este temperată, de adăpost. Statul este situat între Lacul Constanţa (Bodensee, în germană), cel mai mare lac al Alpilor, situat pe cursul râului Rin, la graniţa dintre Germania, Elveţia şi Austria, caracterizat de o climă umedă şi rece, influenţată de Atlantic, şi zona din interiorul Alpilor, cu o climă caldă şi uscată, notează site-ul www.liechtenstein.li.
Cantitatea de precipitaţii este relativ redusă, iar temperaturile medii sunt destul de înalte, datorită influenţei vântului alpin Föhn, vânt cald, uscat şi puternic, care, potrivit dexonline.ro, bate primăvara dinspre crestele alpine ale munţilor din Elveţia şi Austria spre văi, grăbind topirea zăpezilor.
În timp ce unora vântul Föhn le dă adevărate bătăi de cap, cauzându-le dureri şi stări de oboseală, alţii îl iubesc pentru atmosfera caldă pe care o creează. Se spune despre el că ajută la maturarea strugurilor, fiind, astfel, foarte îndrăgit de viticultori, dar ajută şi la prelungirea perioadei de vegetaţie în întreaga ţară. Vântul Föhn contribuie nu numai la maturarea strugurilor, ci creează condiţii foarte bune pentru toate celelalte fructe.
Lanţul muntos care înconjoară Liechtenstein-ul creează un climat specific zonelor alpine de interior, protejate de munţi. Volumul relativ mic de precipitaţii, de multe ori combinat cu influenţa vântului Föhn, duce şi la o cantitate mică de zăpadă. Cu toate acestea, Liechtenstein nu este lipsit de condiţii extreme de vreme, cu ierni foarte grele, caracterizate de mari cantităţi de zăpadă, dar şi cu ierni lipsite de zăpadă. Pe de altă parte, pe perioada verii, sunt numeroase zile însorite şi călduroase, dar şi zile mai răcoroase şi ceţoase.
Liechtenstein are o varietate impresionantă de vegetaţie. Pot fi întâlnite specii precum coada şoricelului, coada mânzului, dar şi stuf şi păpuriş. Pentru multe plante care necesită condiţii de vreme călduroasă, Liechtenstein reprezintă cel mai nordic punct în care pot înflori. Dintre cele 1.600 de specii care se întâlnesc în principat, 800 sunt originare din regiunile muntoase. Copacul specific al acestei ţări este fagul.
De asemenea, ţara este recunoscută şi pentru cele aproximativ 48 de specii de orhidee ce cresc aici. Multe dintre toate aceste specii pot fi admirate în rezervaţia naturală Ruggeller Riet, de o frumuseţe deosebită, care a fost de multe ori prezentată în diferite publicaţii. Munţii Alpi găzduiesc şi ei o serie de plante interesante, una dintre acestea fiind crinul tigrat.
Liechtenstein are şi o faună foarte bogată, cu aproximativ 55 de mamifere originare de aici, 17 specii de lilieci, 140 de specii de păsări, 7 specii de reptile, 10 specii de amfibii şi 24 de specii de peşte. Diferenţele semnificative în altitudine, de la zonele joase, de 430 de metri, la cele înalte, de 2.599 de metri, duc şi la existenţa unei mari diversităţi de faună, cu cerbi, căprioare, capre negre, iepuri de câmp, marmote, cocoşi de munte, fazani, cocoşi de munte, potârnichi, vulpi, bursuci, jderi, dihori sau nevăstuici.
Cultură şi tradiţii
Denumirea ”Liechtenstein” a fost dată regiunii de către Prinţii de Liechtenstein, care au cumpărat ţinuturile Vaduz (1712) şi Schellenberg (1699), pe care le-au unit, formând Principatul Liechtenstein, în 1719. Potrivit site-ului tourismus, numele Casei Princiare este legat de un castel din oraşul austriac Maria Enzensdorf, construit de către Hugo von Petronell-Liechtenstein în jurul anului 1130. Se spune că acest castel ar fi fost ridicat pe o stâncă cunoscută ca piatră (”Stein”) a luminii (”Licht”).
Cel mai valoros tezaur cultural al micului principat îl reprezintă colecţia de artă a Prinţului, care datează încă de la începutul anilor 1600. Aflată în capitala Vaduz, se situează pe locul al II-lea în topul celor mai mari colecţii private de artă din lume, fiind depăşită doar de cea a Familiei Regale britanice, notează site-ul www.everyculture.com.
De asemenea, este una dintre cele mai valoroase colecţii de artă din lume, fie ele publice sau private, cuprinzând capodopere reprezentative pentru diferite perioade sau şcoli de artă, cum ar fi sculpturi, tapiserii, argintărie sau porţelanuri, alături de picturi semnate de Breughel cel Bătrân, Botticelli, Rembrandt, Rubens sau de alţi maeştrii ai artei renascentiste.
Majoritatea obiceiurilor din Liechtenstein sunt originare din cultura germanică, multe dintre ele fiind strâns legate de sărbătorile religioase catolice. Aceste obiceiuri sunt răspândite pe tot parcursul anului, deseori marcând începutul sau finalul unui sezon.
Potrivit site-urilor www.liechtenstein.li şi tourismus, unul dintre obiceiurile tradiţionale la finalul verii îl reprezintă coborârea bovinelor. După ce şi-au petrecut toată vară în Alpi, vitele sunt aduse jos, în vale, într-un ceremonial păstrat cu sfinţenie an de an. Animalele sunt împodobite cu ghirlande din flori şi clopoţei, astfel că toţi cei ce doresc să le vadă sunt avertizaţi sonor de sosirea acestora. Momentul acestei procesiuni este ales, însă, de fiecare zonă în parte şi depinde atât de nutreţul rămas pe păşunile din munţi, dar şi de starea vremii, căci în cazul în care se răceşte considerabil, animalele sunt coborâte mai devreme. Evenimentul este, totodată, strâns legat şi de târgurile de bovine din Triesenberg, Vaduz şi Eschen, care astăzi se desfăşoară ca bâlciuri, cu numeroase elemente de divertisment.
Un alt obicei de toamnă respectat în Liechtenstein este culesul strugurilor, cunoscut sub denumirea de „Wimmlete”, la care participă membrii familiei şi prietenii deopotrivă şi care se încheie cu o masă copioasă, scăldată în must proaspăt.
Gastronomie
Situat între Austria şi Elveţia, bucătăria micului principat este puternic influenţată de cea a acestor două state. Și, dacă luăm în considerare şi băuturile, se pare că şi Italia, Franţa şi Scoţia au un impact considerabil asupra principatului, notează site-ul tourismus.li.
Liechtenstein are un spectru culinar foarte diversificat. Bucătăria tradiţională este simplă, dar foarte bogată în nutrienţi. Felul naţional de mâncare se numeşte „Käsknöpfle” şi constă dintr-un aluat obţinut din făină, ouă, apă, sare şi piper, care se serveşte cu brânză locală, ceapă prăjită sau piure de mere. O altă sursă importantă de energie pe Valea Rinului a fost, pentru mult timp, porumbul. Astfel că, în prezent, unul dintre felurile tradiţionale de mâncare a rămas cel denumit „Ribel”, făcut din porumb şi grâu, care sunt fierte în lapte şi apă până ce dobândesc consistenţa unei paste.
Această pastă este apoi coaptă într-o tigaie, amestecându-se din când în când, pentru a căpăta o culoare aurie. Se serveşte, de regulă, însoţită de piure de mere sau este pur şi simplu adăugată într-o cană cu cafea sau cu lapte. Ambele feluri de mâncare prezentate mai sus se servesc şi în Elveţia sau Austria, în vecinătatea graniţei cu Liechtenstein.
În ceea ce priveşte băuturile, Principatul Liechtenstein se remarcă prin producţia de vinuri de o calitate deosebită, obţinute din peste 20 de soiuri diferite. În Liechtenstein se produce, însă, şi bere foarte bună, în cele două fabrici locale, astfel că iubitorii acestei băuturi pot opta între diferite sortimente locale. Tot în Liechtenstein se află şi celebra distilerie Telser din Triesen, o afacere de familie cu o tradiţie de peste 130 de ani, care produce, printre altele, celebrul whiskey Telsington. Tot la Telser se obţin şi tradiţionalele lichioruri de fructe, obţinute din prune, cireşe, mere sau pere.
Cu toate că în Liechtenstein este foarte apreciată şi bucătăria internaţională, atât felurile de mâncare tradiţionale, cât şi vinurile şi berea locale sunt nelipsite din meniurile restaurantelor. (Text: Agerpres, Foto: facebook.com/ Fürstentum Liechtenstein)