Istoricul Pliniu cel Bătrân a făcut referire la vinete, denumindu-le „plante ale soarelui”. Luna iulie este perioada în care aceste legume sunt în plin sezon, dar ne putem bucura de ele până târziu în toamnă.
Vinetele sunt legume ce fac parte din familia solanaceelor (solanum melongena), alături de roşii, ardei şi cartofi. Sunt foarte multe soiuri de vinete. Cele mai răspândite sunt cele de culoare mov închis. Mai există şi soiuri albe, mov deschis sau cu dungi albe şi mov.
Se consideră că vinetele sunt originare din India, unde au crescut ca plante sălbatice. Au fost cultivate în sudul şi estul Asiei încă din preistorie. Mai târziu, romanii şi grecii au început să cultive vinetele, după ce negustorii arabi au răspândit cunoştinţele despre această plantă în toate zonele adiacente Mării Mediteraneene. În Europa au devenit foarte populare în timpul Evului Mediu, fiind aduse prima dată de către maurii din Africa de Sud.
Timp de sute de ani oamenii nu au mâncat vinete deoarece erau convinşi că aduc nebunia, lepra şi cancerul. Leguma şi-a recuperat treptat din prestigiu, recucerindu-i pe oameni ca plantă decorativă înainte de a le ajunge, din nou, în farfurie, unde a şi rămas, începând cu secolul al XVIII-lea.
Vinetele sunt nişte legume foarte versatile. Pot fi gătite în multe feluri: fierte, prăjite sau coapte, fiind bază pentru foarte multe mâncăruri.
Vânăta sau pătlăgeaua vânătă este un adevărat izvor de vitamine şi minerale pentru organismul uman. Conţine 93% apă, fibre, mangan, molibden, potasiu, acid folic, vitamina K, cupru, vitamina B6, triptofan, vitamina C; magneziu, vitamina B3. În afară de faptul că au în compoziţie vitamine şi minerale esenţiale organismului uman, vinetele mai conţin şi fitonutrienţi importanţi cu efect antioxidant. Printre aceştia se numără compuşii fenolici, precum acidul clorogenic şi cafeic sau flavonoizii, precum nasuninul.
Vinetele ajută la menţinerea sănătăţii cardiovasculare. În cadrul unui studiu de specialitate, când cobaii au consumat suc de vinete, au apărut efecte imediate – nivelul colesterolului, inclusiv al celui din pereţii arteriali, a scăzut semnificativ, iar vasele de sânge s-au relaxat, permiţând fluxului sanguin să circule mai bine.
Aceste efecte pozitive se datorează fitonutrienţilor furnizaţi de vinete. Cercetătorii americani de la Serviciul de Cercetare în Agricultură au descoperit ca acidul clorogenic este cel mai puternic antioxidant din vinete, având o capacitate superioară de a combate acţiunea oxidativă a radicalilor liberi asupra celulelor, dar şi de a reduce nivelul colesterolului rău LDL în sânge. Tot acidul clorogenic este şi antimutagen (împiedică celulele sănătoase să sufere mutaţii şi să devină cancerigene) şi antiviral.
Magneziul şi vitamina B ajută la combaterea stresului şi conferă o stare psihică mai bună. O cură cu vinete ne scapă de insomnii şi de stările de nervozitate. Consumul de vinete contribuie la energizarea organismului. Totodată, vitaminele A şi C sunt cele care ajută la întărirea sistemului imunitar şi, implicit, luptă şi el împotriva radicalilor liberi.
Prin conţinutul mare de apă şi fibre, vinetele conferă saţietate şi reduc setea, proprietăţi pentru care sunt recomandate a fi consumate mai ales în zilele toride. Având un conţinut mic de calorii sunt recomandate şi în pierderea kilogramelor în plus şi la reglarea tranzitului gastrointestinal. Sucul obţinut din vânătă este eficient în curăţarea ficatului şi a pancreasului.
Sunt un bun diuretic şi un bun antiinflamator, fiind indicat celor care au probleme digestive şi pentru prevenirea inflamaţiilor şi a bolilor cronice. Cercetătorii au descoperit că vinetele conţin cantităţi importante de fitochimicale numite antocianine, un tip de antioxidanţi care protejează organismul împotriva cancerului, îmbătrânirii premature, inflamaţiilor şi bolilor neurologice.
Diabeticii se pot bucura de gustul minunat al acestei legume, care conţine numai 4 grame de zahăr la o cantitate de 100 de grame. În plus, sunt bogate în carbohidraţi solubili şi fibre care ajută la ţinerea sub control a diabetului zaharat de tip 2.
Vinetele furnizează o bună parte din constituenţii complexului de vitamine B, precum acidul pantotenic (vitamina B5), piridoxina (vitamina B6), tiamina (vitamina B1) şi niacina (vitamina B3). Organismul are nevoie de aceşti nutrienţi din surse externe, pentru metabolizarea eficientă a grăsimilor, proteinelor şi a carbohidraţilor.
Vinetele conţin şi antioxidanţi care protejează organismul împotriva radicalilor liberi şi previn distrugerea membranelor celulelor, apariţia cancerului, dar şi a artritei reumatoide.
Nasuninul este un compus antioxidant care se regăseşte în coaja vinetelor, având rolul de a preveni creşterea vaselor noi de sânge şi a cantităţii de sânge în organism, atunci când o tumoră canceroasă încearcă să stimuleze acest proces pentru a se dezvolta.
Fenomenul poartă numele de angiogeneză, iar nasuninul este un compus antiangiogenic şi un chelator al fierului, fapt pentru care este recomandat consumul de vinete de către femeile aflate la menopauză. De aceea, deşi coaja are un gust amărui, uneori mai accentuat, este recomandat să nu curăţăm vinetele când le preparăm.
Vinetele ocupă locul 2 după varză în prevenirea cancerului.
Frunzele vinetelor sunt folosite pentru: calmarea arsurilor de soare, abceselor şi hemoroizilor. Ele se strivesc uşor şi se aplică local având proprietăţi antiinflamatorii şi calmante.
Contraindicaţii în consumul de vinete
Vinetele conţin o cantitate mică de nicotină. Din cauza conţinutului ridicat de alcaloizi, substanţe care pot avea potenţial alergen sau chiar pot duce la intoxicaţii, consumul de vinete este contraindicat persoanelor care suferă de gută, artrită, osteoporoză şi alte boli inflamatorii.
Pentru consum se aleg vinetele ajunse la maturitate, întrucât vinetele tinere au potenţial toxic mai mare, conţin mai multă solanină. Din cauza conţinutului de solanină, consumul trebuie să fie moderat în cazul copiilor. (Text: Agerpres, Foto: lataifas.ro, culinar.ro)
