Junii Braşovului, un obicei străvechi care se pierde în negura vremurilor, este considerat pe bună dreptate ca având o valoare unicat în România, ce aminteşte cu prisosinţă de valorile trăirii dacice pe aceste meleaguri, spune pr.prof.dr. Vasile Oltean, directorul Muzeului Primei Şcoli Româneşti din Scheii Braşovului şi autorul cărţii „Junii din Scheii Braşovului”.
Prima menţiune documentară datează din anul 1728 şi se află într-un hrisov din arhiva Primei Şcoli Româneşti din Schei. În acest hrisov, Junii sunt amintiţi ca „o rânduială din bătrâni”. Printre altele, se mai consemnează în acest document despre Juni: „Să-i lăsaţi să treacă fără oprială, frumos, pe rând cum se cade, iar cine se va îngădui să treacă cu sfintele cruci prin această grădină, unul ca acela să fie blestemat de Domnul şi de cei 318 sfinţi”. Este vorba de trecerea Junilor călări spre Pietrele lui Solomon, unde au loc serbările Junilor, în miercurea de după Paşte.
„Obiceiul acesta al Junilor ne aminteşte de istoria meleagurilor, pentru că ei şi-au primit caracteristici pe fiecare treaptă a istoriei. Ca dovadă nu avem doar Juni tineri, care nu este un pleonasm, înseamnă necăsătoriţi, avem roşiori, dorobanţi şi curcani, care luptă pentru independenţă. În amintirea evenimentelor din 1877, când noi eram în Ardeal şi nu aveam voie să luptăm pentru independenţă, luam costume de roşiori, de dorobanţi şi de curcani. Patru dintre cele şapte grupuri de Juni poartă pe cap modelul căciulii lui Mihai Viteazul, trei poartă costume din 1877 şi astfel ei asamblează nişte valori ale istoriei prin felul lor de a se comporta”, a precizat pr.prof. dr. Vasile Oltean.
Cele şapte grupuri ale Junilor sunt: Junii Albiori, Junii Roşiori, Junii Braşovecheni, Junii Dorobanţi, Junii Curcani, Junii Bătrâni şi Junii Tineri, având în frunte şerjile, adică vătaful, armaşul mare, armaşul mic, sutaşul, stegarul şi surlaşul. Surla este instrumentul preferat al Junilor, un fel de trompetă care scoate sunete stridente.
Conducătorii fiecărui grup au câte un buzdugan cu tricolor, simbol al vitejiei şi demnităţii. De asemenea, fiecare grup are un steag propriu, care aduce un profund caracter patriotic în acţiunile şi serbările Junilor. Fiecare grup are o costumaţie proprie, foarte veche, pe care o îmbracă doar la manifestări şi evenimente deosebite cum sunt cele din Săptămâna Luminată, imediat după Paşti, şi la Parada Junilor, care are loc în fiecare an pe străzile din centrul Braşovului, în Duminica Tomii.
Prima ieşire a Junilor este de Bunavestire, pe 25 martie, când Junii tineri ies cu surla în Piaţa Prundului, fac un popas şi trag din surlă, urcă pe Coasta Prundului, unde îi aşteaptă Juni din alte grupuri şi unde se aruncă buzduganul şi apoi colindă pe la troiţele din zonă. De Florii urmează parastasul Junilor care au trecut la cele veşnice şi, potrivit sursei citate, „catastifele cu nume sunt impresionant de mari în memoria acestor Juni care îşi respectă înaintaşii”.
Urmează apoi manifestările Junilor, care au loc în fiecare zi din Săptămâna Luminată, culminând cu Parada Junilor din Duminica Tomii, la care asistă mii de persoane. Luni, ies după ouă roşii la fete având în frunte un ceteraş, după care fac o horă şi aruncă buzduganul în Piaţa Prundului. Marţi, se duc pe Coasta Prundului cu plăcinte, orice trecător prin zonă primind câte o plăcintă. Apoi petrec la Crucea de pe Coasta Prundului, o cruce istorică pastorală.
De altfel, în Scheii Braşovului sunt 64 de troiţe, cele mai multe fiind ale Junilor, şi fiecare grup are în grijă câteva troiţe. Miercuri urmează ieşirea la Pietrele lui Solomon, dar cum în vremea comunistă nu aveau voie să ia caii de la colective pentru a se deplasa, au amânat-o pentru duminică. Joi are loc aruncarea în ţol, în Piaţa Prundului, iar vineri se spune că îşi plâng zilele. Sâmbătă au loc pregătirile pentru duminica cea mare, când ies la paradă în cetate. Lângă Muzeul Primei Şcoli Româneşti din Scheii Braşovului se află Muzeul Junilor, unde s-a reuşit adunarea mai multor elemente care ţin de existenţa lor.
Există şapte tipuri de costume, şi de bărbaţi şi de femei, troaca junilor, un instrument extraordinar de arhaic, care se punea pe genunchi ca o platoşă şi cu 22 de ciocănele se împleteau firele din piele cu care se împodobeau hainele. De asemenea, în muzeu există elemente arheologice găsite la Pietrele lui Solomon, dar şi obiecte de uz casnic, poze şi tablouri foarte vechi ale lor, a mai spus pr.prof.dr. Vasile Oltean. (Text: Agerpres, Foto: ro.wikipedia.org)
