José Carreras – „voce a secolului”

jose-carreras-01

Tenorul spaniol Josep Maria Carreras i Coll (José Carreras) s-a născut la 5 decembrie 1946, la Barcelona, în Spania.

Părinţii săi au fost cei care i-au descoperit vocaţia şi i-au îndreptat paşii către lumea muzicii. Potrivit site-ului www.imdb.com, tânărul Carreras a arătat de mic interes pentru muzică, după ce l-a văzut, la vârsta de şase ani, pe Mario Lanza în filmul „The Great Caruso” (1951).

La opt ani, a dat prima sa reprezentaţie publică la Radioul Naţional Spaniol. Din acel moment, a început să ia lecţii de pian şi de solfegiu. A studiat chimia, la insistenţa tatălui său. La vârsta de 17 ani, a început să ia lecţii de voce de la Jaime Francisco Puig la Conservatorio Superior de Musica del Liceo din Barcelona. De asemenea, a excelat în sport, jucând tenis de plăcere.

A urmat Conservatorul din Barcelona, studiind, în particular, cu Juan Raux, care a rămas până la moarte prietenul său cel mai bun. În 1970, a semnat primul său contract cu teatrul din Barcelona, debutând cu rolul Ismael, în „Nabucco” de Verdi.

După distribuirea sa într-un rol secundar, în „Norma” de Bellini, soprana Montserrat Caballe atrăgea atenţia asupra unei „voci a secolului”. În 1972, la New York, a interpretat rolul „Inkerton”, în opera „Madame Butterfly”. Din 1973, a fost invitat la celebrul teatru londonez Covent Garden, la Opera de Stat din Viena şi la Scala din Milano, precum şi la Teatro Colon din Buenos Aires.

În vara lui 1987, o formă gravă de leucemie l-a determinat să renunţe la activitatea scenică. După mai multe luni de tratament în SUA (inclusiv un transplant de măduvă), a revenit la Barcelona, în 1988, şi în acelaşi an şi-a reluat activitatea, într-un ritm moderat. Tot în 1988, a creat, la Barcelona, o fundaţie pentru combaterea leucemiei, care alocă sume importante pentru cercetări în acest domeniu. Starea sa de sănătate s-a îmbunătăţit treptat, permiţându-i apoi o activitate fără restricţii.

A jucat roluri în filme, printre care se numără musical-urile de succes „West Side Story” (1985) şi „South Pacific” (1986). Deşi un artist foarte celebru, a devenit şi mai cunoscut în rândul publicului larg, prin participarea în formula „Cei trei tenori”, alături de Luciano Pavarotti şi de Placido Domingo.

jose-carreras-02

José Carreras, al cărui repertoriu include peste 60 de opere, cu o discografie de peste 150 de înregistrări, a colaborat cu cei mai renumiţi dirijori ai lumii, printre care Herbert von Karajan, Claudio Abbado, Riccardo Muti, cu mari regizori, precum Franco Zeffirelli, Jean Pierre Ponnelle sau Giorgio Strehler. A interpretat roluri principale în mai multe adaptări pentru televiziune, cinema şi video ale unor opere.

După concertul în România, din octombrie 2000, apreciatul tenor a revenit în ţara noastră în decembrie 2004, când a susţinut un concert la Ateneul Român şi a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti. În 2015, a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, în semn de recunoaştere a activităţii sale artistice. A mai susţinut concerte în ţara noastră în 2007, 2008, 2012 şi 2015, la Bucureşti, Timişoara şi Cluj-Napoca.

În 2010, a dat un recital la „La Scala” din Milano. În 2011, a apărut pe scene în Shanghai, Genova, Tel Aviv, în Carcassonne, Londra şi Viena. Este Doctor Honoris Causa al Facultăţii de Medicină din Barcelona (1989).

Vestitului tenor i-au fost decernate numeroase discuri de aur şi platină în întreaga lume, fiind răsplătit cu numeroase premii şi distincţii naţionale şi internaţionale.

A fost căsătorit cu Mercedes Perez (1971 — 1992), de care a divorţat şi cu care are doi copii. La începutul anului 2006, José Carreras s-a căsătorit în secret cu austriaca Jutta Jäger, pe care o întâlnise în urmă cu 21 de ani, şi de care fusese despărţit apoi, timp de 16 ani. A divorţat în 2011. (Text: Agerpres, Foto: facebook.com/ Jose Carreras , Video: youtube.com)