Incursiuni dacice în spaţiul virtual

0
28

matrita-bronz-Sarmisegetuza-01

Aproape o sută de piese semnificative pentru modul în care se desfăşura viaţa în cetăţile dacice din Munţii Orăştiei sunt expuse, începând de vineri, 29 iulie, la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane (MCDR) Deva, în cadrul unei expoziţii care îmbină într-un mod atractiv istoria şi tehnologia modernă 3D, pentru a crea vizitatorului posibilitatea să interacţioneze virtual cu ceea ce vede în faţa sa.

Intitulată „Incursiuni dacice în spaţiul virtual”, expoziţia permite publicului să vadă artefactele care dezvăluie viaţa locuitorilor din zona cetăţii dacice Sarmizegetusa Regia, fosta capitală a Daciei. Piesele sunt prezentate într-o manieră inedită, atât în formatul clasic, sub forma unor exponate în vitrine, dar şi prin intermediul imaginilor tridimensionale, astfel încât piesele pot fi „atinse” cu un creion electronic sau, cu ajutorul mâinii, pot fi mărite sau mişcate, prin tehnologia 3D, pe un ecran special.

„Încercăm să combinăm o expoziţie clasică cu una în care am adus cele mai noi echipamente multimedia şi de interacţiune cu mediul virtual, astfel încât să oferim vizitatorului o experienţă unică, credem noi, în România. Vizitatorul poate să interacţioneze cu artefactele digitizate în mai multe feluri — pot mişca obiectele şi le pot examina folosind gesturile mâinilor. În scurt timp vor fi şi alte facilităţi pentru că vrem să oferim publicului treptat diverse grade de dificultate într-o astfel de expoziţie, vrem să-l obişnuim cu tehnologia pe care putem să o aducem în muzee şi cu ceea ce putem să facem cu ea”, a declarat conf. univ. Călin Neamţu, de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, manager de proiect.

Scanarea obiectelor prezentate în expoziţie a presupus o muncă de un an şi jumătate, în care specialiştii în tehnologie au folosit echipamente laser de cel mai înalt nivel. Scannerele utilizate au o precizie de 25 de microni şi sunt capabile să preia simultan forma 3D şi culoarea obiectului, astfel încât replica digitală să fie una foarte exactă, a precizat Neamţu.

Un asemenea exemplu este cel al matriţei dacice din bronz descoperită în anul 2013 la rădăcina unui copac din cetatea Sarmizegetusa Regia. Piesa este apreciată ca extrem de valoroasă pentru că era folosită la confecţionarea de bijuterii de către un meşter din cetate, ceea ce arată gradul de civilizaţie la care ajunseseră dacii acum 2.000 de ani.

„La matriţa dacică (una dintre piesele centrale ale expoziţiei, n.r.) s-au efectuat trei scanări, iar munca se procesare a informaţiei a durat mai bine de o lună şi jumătate. (…) Practic, publicul o poate vedea în vitrină şi apoi poate veni într-o altă sală, să o mărească, să o întoarcă pe toate feţele şi să vadă toate detaliile cu ajutorul tehnologiei 3D”, a completat Călin Neamţu.

La rândul său, profesorul universitar Gelu Florea, de la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, a arătat că tehnologia 3D are darul de a aduce mai aproape arheologia de toţi cei interesaţi de acest domeniu şi, în particular, poate reprezenta un pas înainte în promovarea monumentelor dacice din Munţii Orăştiei.

Întrebat despre matriţa dacică, profesorul Florea, coordonatorul ştiinţific al şantierului arheologic de la cetatea Sarmizegetusa Regia, a apreciat că varianta 3D redă piesa în faţa privitorilor cu tot ceea ce are mai frumos.

„La această oră, matriţa se află într-o vitrină securizată, într-o sală foarte frumoasă, poate fi văzută, însă ea rămâne „în 2D’ pentru privitor, deoarece acesta nu poate trece dincolo de sticlă. În schimb, în varianta digitală, matriţa poate fi învârtită, poate fi văzută în absolut toate detaliile, mărită. Aşadar, poate fi văzută în toată splendoarea ei, de către oricine”, a spus profesorul Gelu Florea.

matrita-bronz-Sarmisegetuza-02

Expoziţia „Incursiuni dacice în spaţiul virtual” va rămâne deschisă în actuala formulă timp de o jumătate de an, după care alte piese vor lua locul celor prezentate, atât în vitrine, cât şi în formatul 3D.

„Este o expoziţie cu totul specială, în care putem spune că traversăm câteva mii de ani într-un timp foarte scurt, pentru că vedem artefacte descoperite în Munţii Orăştiei, dar, în acelaşi timp, putem să ne plimbăm virtual în aceste cetăţi şi să vedem, de exemplu, cum erau construite casele dacilor. O dată la şase luni expoziţia va avea o altă tematică”, a precizat directorul MCDR Deva, Liliana Țolaş.

Expoziţia a fost organizată în cadrul proiectului „Când viaţa cotidiană antică devine patrimoniu UNESCO. Scanarea, restaurarea digitală şi contextualizarea artefactelor dacice din Munţii Orăştiei”. Proiectul a fost câştigat în urmă cu 18 luni de Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca şi Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.

Valoarea totală a proiectului depăşeşte 4 milioane de lei, finanţarea fiind asigurată printr-un program de grant-uri oferit de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia. Specialiştii au arătat că numai tehnologia cu ajutorul căreia au fost realizate proiecţiile 3D din interiorul muzeului din Deva a costat aproximativ 200.000 de euro.( Text : Agerpres, Foto: mcdr.ro)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.