Ierusalim: Zidul Plângerii sau Zidul de Vest

Zidul-Plangerii-01

În acest an, statul Israel a sărbătorit Ziua Naţională la 23 aprilie. Ziua Independenţei („Yom Atzmaut”) reprezintă aniversarea declarării independenţei Statului Israel, la 14 mai 1948. Această dată variază în fiecare an, după calendarul religios ebraic, fiind a 5-a zi a lunii Iyar, după cum precizează mae.ro. În 2014, aceasta a fost marcată la 6 mai.

În Israel se găsesc numeroase oraşe şi ruine antice, multe dintre acestea aparţinând Patrimoniului Mondial UNESCO. Cele mai impresionante obiective turistice din această ţară sunt: Zidul Plângerii sau Zidul de Vest, Grădinile suspendate din Haifa, Cetatea Ierusalimului, Biserica Sfântului Mormânt, Muntele Ghetsimani, Situl arheologic Tzipppori (în antichitate capitala Galileei), Akko (Acra), fosta cetate a cruciaţilor, Grădinile etajate Bahai ş.a.

Loc de rugăciune în oraşul vechi din Ierusalim, sfânt pentru poporul evreu, Zidul Plângerii sau Zidul de Vest este o relicvă din al Doilea Templu al Ierusalimului. Primul templu ridicat de regele Solomon a fost construit în secolul al X-lea î.Hr. şi distrus de babilonieni în anul 586.

Cel de-al doilea Templu a fost terminat şi închinat în anul 516. Regele Irod a iniţiat, în jurul anilor 19-37 î.Hr., o imensă lucrare de extindere a Muntelui Templului. Astfel, au fost construite patru ziduri în jurul esplanadei, pentru susţinerea ansamblului edificiului. Construcţia zidurilor a durat 11 ani. În anul 70 d.Hr., romanii au distrus Ierusalimul şi Templul. Apoi, în perioada otomană (începând din secolul al XVI-lea), zidul care a rămas a devenit loc de pelerinaj pentru evreii care veneau aici să plângă distrugerea Templului.

Ierusalim

Zidul Plângerii, ca loc de rugăciune, se referă la o secţiune de 57 de metri situată în partea de vest a Muntelui Templului. O mare parte din zidul lung de 488 de metri este subterană şi se întinde în Oraşul vechi.

Zidul are o înălţime de 32 de metri şi un număr de 45 de rânduri de piatră, dintre care 28 la suprafaţa solului, iar 17 dedesubt. Rândurile, care stau la baza zidului, sunt formate din bucăţi mari de piatră şi datează din perioada regelui Irod. Următoarele straturi de piatră au fost aşezate în secolul al VII-lea (sub califii Omeiazi şi Fatimizi), urmate de cele adăugate în perioada de dominaţie otomană. Cele mai recente straturi au fost aşezate înainte de 1967.

Zidul-Plangerii-02

Denumirea de „Zidul Plângerii” a fost introdusă de britanici în 1917 (epoca mandatului britanic a durat între 1917 şi 1948), şi a avut la origine, mărturii ale călătorilor europeni care vorbeau despre „Zidul de tânguire al evreilor”. Credincioşi din întreaga lume vin aici să se roage.

Ei introduc rugăciuni scrise în crăpăturile zidului, cu credinţa că ele vor ajunge la Dumnezeu. Zona din dreapta este rezervată femeilor, iar cea din stânga bărbaţilor. Toţi credincioşii trebuie să se îmbrace modest şi să aibă capul acoperit. Înainte de sărbătoarea Paştilor şi de Anul Nou evreiesc (toamna), bucăţelele de hârtie sunt scoase şi duse pe Muntele Măslinilor, unde sunt îngropate, pentru a face loc altor noi rugăciuni. (Text: Agerpres, Foto: commons.wikimedia.org, mischaak.files.wordpress.com)