Gondola veneţiană a eşuat în hăţişul birocratic al legislaţiei româneşti

0
26

gondola-Tomis-01

Unica gondolă veneţiană autentică din România nu a plimbat niciun cuplu romantic de îndrăgostiţi, sub clar de lună, de când a fost adusă în Portul Tomis, deoarece autorităţile de stat nu recunosc dreptul de a naviga în apele teritoriale a acestei categorii de ambarcaţiuni.

Proprietarul singurei gondole originare, cumpărată chiar din Veneţia şi adusă la Constanţa anul acesta, la începutul lunii mai, poartă de peste trei luni corespondenţă cu autorităţile navale române şi implicit cu ministerul de resort, pentru a obţine dreptul să-şi pună în circulaţie barca cu o singură vâslă, în acvatoriul Portului Tomis, acolo unde vrea să asigure în premieră servicii de agrement turistic cu ineditul vehicul de transport nautic, propulsat cu forţa braţelor.

Constănţeanul George Scarlet, absolvent al Universităţii Maritime Constanţa, în anul 1999, a declarat în exclusivitate că la începutul acestui an a identificat o posibilă afacere de nişă, după ce a remarcat că de la Londra până în Dubai, indiferent de meridianul geografic pe care se află, turiştii sunt la fel de animaţi la gândul unei plimbări romantice la bordul unei gondole veneţiene.

„Am făcut planul unei afaceri pe care am localizat-o în România, în Portul Tomis, şi am cumpărat cu 9.000 de euro, de la Veneţia, unde sunt produse manual aceste superbe bijuterii plutitoare, o gondolă de şase persoane, în stare de funcţionare, dar veche de 20 de ani. Barca a fost livrată la Constanţa, cu tot cu acte, doar că nu am luat în calcul faptul că în legislaţia naţională nu este definit acest tip de barcă cu vâsle, lungă de peste 10 metri, deşi gondola, alături de hidrobicicletă, caiac şi canoe este recunoscută de Directiva/53/2013/UE privind ambarcaţiunile de agrement drept barcă concepută pentru propulsie exclusiv prin forţă umană. Clasificată astfel, de legislaţia europeană, barca este scutită de obligaţiile înmatriculării în registrul căpităniilor şi de impunerea tuturor obligaţiilor ce decurg de aici, precum plata unor taxe specifice, obţinerea dreptului de arborare a pavilionului naţional şi portul obligatoriu al centurilor de salvare. Potrivit legislaţiei româneşti, bărcile ce depăşesc lungimea de 2,5 metri sunt supuse reglementărilor asemeni tuturor ambarcaţiunilor de agrement ce navighează în apele costiere şi de larg, indiferent de sistemul propulsiei, şi astfel, pentru a-şi atinge menirea, gondola noastră trebuie să fie introdusă în legislaţia naţională, eventual print-un ordin de ministru”, a declarat George Scarlet.

gondola-Tomis-02

Gondola este o barcă cu vâslă, de culoare neagră, uşor asimetrică pe bordul stâng (babord) pentru a se putea manevra şi propulsa cu o singură vâslă prin împingere, postul gondolierului fiind fixat la pupa pe bordul drept (tribord).

Acest gen de ambarcaţiune de agrement a fost consemnat pentru prima dată la începutul mileniului al doilea, într-un decret al dogelui Vitale Faliero de Doni, din 1094. Aspectul actual şi culoarea neagră au fost însă reglementate în 1562, când s-a şi reglementat, tot prin decret al dogelui, faptul că este destinată exclusiv transportului de persoane şi este condusă de un singur vâslaş.

Gondolele sunt construite manual în mici şantiere situate în Piaţa San Trovaso, din Veneţia, fiecare barcă având în alcătuire nu mai puţin de 280 de diverse piese componente şi subansamble, elementele din lemn fiind realizate în mod tradiţional din opt esenţe diferite. (Text si foto: Agerpres)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.