Localitatea Tismana este renumită atât pe plan local, cât şi pe plan naţional în primul rând pentru una dintre cele mai frumoase şi vechi lăcaşuri de cult din ţară, mănăstirea cu acelaşi nume, dar şi pentru potenţialul piscicol ridicat.
De fiecare dată când menţionezi numele Tismana gândul te duce, cel puţin dacă eşti din Gorj şi eşti mare iubitor de peşte, la păstrăvul afumat sau umplut cu legume preparat de gospodinele din zonă după reţete numai de ele ştiute. Crescut în apă limpede şi curată de munte, păstrăvul este afumat numai cu lemn de nuc sau de fag, pentru a da acel gust specific şi învelit apoi în coajă de brad.
Nu puţini sunt turiştii care poposesc în Tismana şi la plecare cumpără vestitul păstrăv de aici. El este nelipsit de la mesele localnicilor, fiind valorificat afumat sau proaspăt direct de la păstrăvării, de la magazinele zonei sau din târgurile săptămânale. Producerea, creşterea, valorificarea şi consumul păstrăvului face parte din activitatea economică ce determină un turism durabil şi responsabil în oraş.
Pentru a prezenta potenţialul piscicol al oraşului, dar şi pentru atragerea unui număr cât mai mare de turişti în zona, primăria oraşului organizează anual, în data de 25 martie, atunci când în calendarul ortodox se sărbătoreşte Buna Vestire, Festivalul Păstrăvului.
Evenimentul, aflat la cea de-a treia ediţie în acest an, se suprapune cu Târgul de Primăvară – Bâlciul de Blagoveştenie, turiştii prezenţi aici primind din partea autorităţilor locale păstrăv cu mămăliguţă şi vin.
„Pe 25 martie este Bâlciul Blagoveşteniei, este hramul bisericii din fostul sat Tismana şi profităm de prezenţa celor ce vin la acest bâlci, care se organizează de peste o sută de ani, să le prezentăm şi potenţialul piscicol al localităţii. Avem multe păstrăvării şi dorinţa locuitorilor de a mări numărul crescătoriilor este destul de mare. Invităm şi zonele apropiate, limitrofe cu potenţial piscicol ridicat cum sunt Peştişani şi Arcani. Încercăm ca timp de o zi să creştem numărul vizitatorilor şi să atragem atenţia asupra acestui element de referinţă. Anul acesta o să fie cea de-a treia ediţie, în medie participă cam 2.000 de oameni”, a spus primarul Marian Slivilescu.
În afară de Păstrăvăria Ocolului Silvic, ce are 30 bazine şi care în anul 1992 era cea mai mare din ţară, există Păstrăvăria Mănăstirii Tismana cu zece bazine, Păstrăvăria din satul Costeni profilată pe obţinerea de puiet de păstrăv pentru popularea apelor de munte din Gorj şi din întreaga ţară. De asemenea, sunt numeroase păstrăvării de mici dimensiuni în gospodăriile localnicilor, precum şi alte păstrăvării cu investiţii exclusiv private.
În ceea ce priveşte prepararea păstrăvului afumat, Marian Slivilescu menţionează că localnicii au propriile metode de afumare, cel mai important ingredient în obţinerea gustului dulceag fiind lemnul folosit.
„Pentru afumare este cel mai bun păstrăvul mai mare, care se spală, se taie pe burtă şi se curăţă bine, inclusiv de branhii. Se sărează bine şi se lasă aşa, în zeama pe care o lasă, să stea cam o zi şi o noapte. Se spală apoi şi se lasă să se usuce, chiar afară în aer liber dacă se poate şi este gata pentru afumătoare. Ştiu că bătrânii apreciau foarte mult lemnul uscat de nuc pentru afumat, cel care probabil datorită iodului pe care îl conţinea dădea o aromă deosebită păstrăvului. Din păcate, lemnul de nuc este puţin, oamenii folosesc lemnul de fag, uscat bine, care dă un fum potrivit acestei operaţiuni.
Avem în Tismana oameni care s-au experimentat în afumarea păstrăvului, însă cel mai cunoscut este domnul Secotă, care are o reţetă care dă rezultate foarte bune şi este foarte căutată de consumatori. Fiecare păstrăvar are secretele lui şi nu trebuie dezvăluite. La toate pensiunile din localitate nu există masă fără păstrăv”, a explicat primarul Marian Slivilescu. (Text: Agerpres, Foto; adevarul.ro, Video: youtube.com)
