Prima eclipsă a anului 2015 a avut loc vineri, 20 martie şi a fost observabilă şi de pe teritoriul României. Este o eclipsă totală de Soare vizibilă de la Polul Nord şi parţial observabilă din Europa, nordul Africii şi vestul Asiei. O eclipsă de Soare se produce atunci când Luna trece prin umbra Pământului şi acoperă parţial sau total discul solar.
Eclipsele totale de Soare sunt foarte rare, putând fi observate, în acelaşi loc de pe suprafaţa Pământului, o dată la 200-300 de ani. Încă din antichitate babilonienii au învăţat cum să calculeze producerea eclipselor, iar învăţatul grec Thales din Milet a reuşit să prevadă eclipsa de Soare produsă în anul 585 î.Hr., în Asia Mică. S-a observat că aceste fenomene se repetă la un interval de aproximativ 18 ani, 11 zile şi 7 ore.
Pentru România, fenomenul reprezintă principala eclipsă de Soare vizibilă din ţara noastră până în anul 2020 şi eclipsa cu cea mai mare magnitudine până în anul 2027. În ţara noastră, această eclipsă parţială de Soare a debutat la ora 10:40 în vestul ţării, la ora 10:56 fiind în desfăşurare în întreaga ţară la altitudinea de aproximativ 40 de grade. Maximul eclipsei s-a produs în jurul orei 11:55, iar fenomenul s-a încheiat la ora 13:05, având o durată medie de două ore şi 20 de minute.
În Bucureşti, a început la ora 10:48, a avut maximul la 11:55 şi s-a terminat la ora 13:04, cu o acoperire a Soarelui de 43%, potrivit cercetătorului Adrian Sonka, de la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti. Acoperirea Soarelui de către Lună a variat în funcţie de locul observaţiei, fiind mai scăzută în sudul ţării şi mai ridicată în nord. Procentul de acoperire a discului solar a fost cuprins între 40 şi 55%. Următoarea eclipsă parţială de Soare vizibilă din România se va produce peste cinci ani, la 21 iunie 2020.
Alte eclipse de Soare, de dată mai recentă au avut loc la 4 ianuarie 2011 şi la 29 martie 2006. Durata acesteia din urmă a fost de două ore şi 25 de minute pentru Bucureşti. Acoperirea maximă a Soarelui a fost de 80% în sud-estul ţării şi de 65% în vestul României. Cea mai spectaculoasă eclipsă totală de Soare, vizibilă din România, numită şi „eclipsa secolului XX”, s-a produs la 11 august 1999 şi a fost una dintre cele mai scurte din istorie. Soarele a fost acoperit de lună timp de două minute şi 23 de secunde. România a fost punctul de maximă vizibilitate a eclipsei în Europa. Bucureştiul a fost singura capitală europeană situată pe linia centrală a benzii de totalitate şi s-a aflat în zona de maximum la ora 14:07.
Eclipsa de Soare din 1999 a fost vizibilă în Europa pe o diagonală lată de aproape 100 kilometri, ce a pornit din nord-vestul continentului până în sud-estul acestuia, traversând Anglia, Franţa, Germania, Ungaria, ţările din fosta Iugoslavie, România, Bulgaria şi Turcia. Cele mai bune puncte de observaţie au fost cele turistice: Munţii Parâng şi Retezat, Valea Oltului, Mangalia, Bucureşti, Arad şi Timişoara. De altfel, pe teritoriul României s-a produs cea mai mare acoperire a Soarelui, de 103%, umbra Lunii acoperind astfel o zonă puţin mai mare decât discul solar. Tot la noi în ţară s-a înregistrat şi cea mai mare înălţime a Soarelui în timpul eclipsei, 59 de grade.
Spectacolul astronomic extraordinar al sfârşitului de mileniu, cel mai mediatizat din lume, a fost urmărit în cadrul Cupolelor Observatorului Astronomic de preşedintele României, Emil Constantinescu, alături de personalităţi internaţionale din domeniul astronomiei. Directorul Agenţiei Naţionale pentru Spaţiu şi Aeronautică (NASA), Danniel Sanil Goldin, a efectuat o vizită în România pentru a vedea eclipsa de Soare. Tot cu acel prilej, celebrul tenor italian Luciano Pavarotti a concertat în Piaţa Constituţiei din Bucureşti.
Oamenii şi-au luat zile libere şi s-au deplasat în zonele despre care s-a anunţat că eclipsa va putea fi văzută perfect. Momentul a fost marcat de Banca Naţională prin emiterea de monede şi bancnote. Mai exact, a fost emisă o monedă cu valoarea nominală de 500 de lei şi o bancnotă din polimeri cu valoarea nominală de 2.000 de lei, prima bancnotă din polimeri emisă în ţara noastră, dar şi în Europa. Pentru comemorarea acestui eveniment, în anul 1998 Poşta Română a pus în circulaţie o marcă poştală, cu valoarea nominală de 1.100 lei.
O altă eclipsă totală de Soare vizibilă din ţara noastră a avut loc la 15 februarie 1961. Durata acesteia a fost de două minute şi 30 de secunde şi a traversat România la sud de Drobeta Turnu-Severin, Piteşti, Târgovişte, Ploieşti, Brăila, linia centrală situându-se tangentă la graniţa sudică a ţării. În Capitală, a început la ora 8:43 şi a ajuns în faza maximă la 9:54. Atunci, fâşia de umbră ce traversase ţara a fost mai scurtă, pe direcţia Zimnicea-Bucureşti-Constanţa, dar nu a putut fi bine observată nici de populaţie şi nici măcar de astronomii profesionişti, din cauza norilor.
În spaţiul românesc, prima consemnare a unei eclipse de Soare apare în Cronica lui Azarie şi a avut loc în 1386. (Text si foto: Agerpres)
