De ce a fost condamnat Dragnea la închisoare (cu suspendare)

0
20

 width=

Condamnarea liderului PSD, Liviu Dragnea, la doi ani cu suspendare în dosarul „Referendumul” este suficientă pentru a-i atrage atenţia şi pentru a-l determina să adopte o conduită corespunzătoare în cadrul campaniilor electorale viitoare, se arată în motivarea deciziei date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

ÎCCJ a dat publicităţii miercuri, 7 februarie, motivarea deciziei din 22 aprilie 2016 prin care Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv, de un complet condus de Livia Stanciu, la doi ani de închisoare cu suspendare, în legătură cu organizarea şi desfăşurarea referendumului din 29 iulie 2012.

„Cu referire la critica privind modalitatea de executare a pedepsei formulată de Parchet, Completul de 5 judecători consideră că prima instanţă a procedat în mod justificat atunci când a apreciat că suspendarea executării pedepsei este o modalitate potrivită de executare, în raport de gravitatea faptei, dar şi de circumstanţele ce caracterizează apelantul intimat inculpat Dragnea Liviu Nicolae, condamnarea primită reprezentând o sancţiune suficientă pentru a atrage atenţia apelantului intimat inculpat şi pentru a-l determina să adopte o conduită corespunzătoare în cadrul campaniilor electorale viitoare, care să reprezinte expresia unei atitudine corecte, de respect faţă de însemnătatea pe care dreptul la vot o are într-o societate democratică şi a opţiunii corelative pe care orice cetăţean o are privind exercitarea sau nu a acestui drept”, se arată în motivare.

Pe de altă parte, Completul de 5 constată că „activitatea infracţională reţinută de instanţa de fond în sarcina inculpatului Dragnea Liviu Nicolae este mult mai redusă decât cea expusă în rechizitoriu şi nu are nicio legătură cu infracţiunile comise de ceilalţi inculpaţi din cauza de faţă (fraudele din secţiile de votare)”.

Magistraţii susţin că Liviu Dragnea şi-a folosit autoritatea sau influenţa pentru a-i determina pe reprezentanţii din secţiile de votare ai PSD sau USL de a întocmi liste cu numele şi adresele persoanelor care nu participaseră la vot şi de a mobiliza reprezentanţii locali de partid să meargă la domiciliile acestor persoane şi să facă presiuni asupra lor pentru a vota, în vederea obţinerii validării referendumului.

În plus, instanţa arată că „angajarea eforturilor umane şi materiale implicate de mobilizarea membrilor şi simpatizanţilor de partid de la nivel local, pentru a merge la adresele cetăţenilor şi a exercita, în acest mod, presiuni asupra lor în scopul participării la vot” nu a fost decisă după o consultare cu conducerea PSD sau a USL, la nivel central sau local, ci a fost decisă exclusiv de Liviu Dragnea, care şi-a folosit influenţa şi autoritatea de care se bucura la nivel local pentru a determina punerea în mişcare a mecanismului de acţiune conţinut de mesajele tip SMS.

„Instanţa de control judiciar constată că, şi de această dată, ca şi în cazul adresei nr. 687/SG din 13 iulie 2012, mijloacele prin care apelantul a îndemnat reprezentanţii din teritoriu să convingă cetăţenii să participe la vot au fost nelegale. Or, exercitarea de către cetăţeni a dreptului la vot, prevăzut de art. 36 din Constituţia României, trebuie să fie liberă, neîngrădită şi, totodată, neforţată de elemente exterioare liberului arbitru şi voinţei acestora”, mai spun judecătorii.

Magistraţii declară că acţiunile la care îndemnau SMS-urile transmise prin sistemul informatic al PSD reprezentau, în contextul comunităţilor mici, rurale, ai căror membri se cunosc între ei şi care resimt puternic imixtiuni constând în vizite la domiciliu ale unor persoane ce fac parte din autorităţile locale sau deţin diverse funcţii ori atribuţii în administraţie sau în partid, „veritabile forme de presiune psihică asupra cetăţenilor care nu votaseră şi care, urmare vizitelor primite, deveneau conştienţi că menţinerea deciziei de a nu-şi exercita dreptul de vot putea atrage, cel puţin la nivel teoretic, judecăţi şi comentarii negative din partea comunităţii, dacă nu şi alt tip de repercusiuni”.

În luna aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul „Referendumul”.

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte formaţiunea pe care o reprezenta, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale.

În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

În paralel, Dragnea este acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine şi recomandări legate de stimularea participării cetăţenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii judeţeni de campanie/ primarii/ activiştii de partid, preciza DNA. (Text: Agerpres, Foto: Liviu Chirica/Zoom Art)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.