Castrul roman Potaissa
Municipiul Turda este situat în partea de nord a Câmpiei Turzii, la poalele prelungirilor de sud-est ale Dealului Feleacului, la 330-350 m altitudine, pe stânga râului Arieş, la 30 km sud-est de Cluj-Napoca (reşedinţă de judeţ). Cele mai vechi urme de locuire omenească în zonă aparţin comunităţilor musteriene de vânători din Paleoliticul mijlociu.
Săpăturile arheologice efectuate pe teritoriul actualului oraş au scos la iveală vestigiile unei aşezări dacice cunoscută sub numele de Potaissa (Potabissa sau Potavissa), devenită imediat după constituirea provinciei romane Dacia, unul dintre cele mai importante oraşe romane şi principal centru militar al Daciei Superior, aflat pe drumul dintre Apulum (azi Alba Iulia) şi Porolissum (azi satul Moigrad, judeţul Sălaj). La geograful Ptolemeu o găsim amintită sub numele Patreuissa. Localitatea daco-romană care se dezvoltă aici după anul 106 va deveni unul dintre principalele centre urbane ale provinciei Dacia.
Muzeul de istorie Turda
În anii 166-167, la Potaissa a fost adusă Legiunea a V-a Macedonica, împaratul Marcus Aurelius întărind astfel apărarea Daciei nordice. Ca urmare a dezvoltării economice, a accelerării procesului de urbanizare şi creşterii numărului de cetăţeni romani aşezării i-a fost acordat statutul juridic de oraş. Mai multe inscripţii păstrează numele oraşului în forma Municipium Septimium Potaissense, iar împăratul Septimius Severus, care a domnit între anii 193-211, i-a acordat apoi rangul de colonie şi dreptul italic. În perioada stăpânirii romane la Potaissa se exploata sarea. Viaţa în această aşezare a continuat neîntrerupt şi după abandonarea Daciei de către romani (271/275).
Prima menţionare a localităţii Turda datează din 1075 (Castrum Turda), în legătură cu unele privilegii legate de exploatarea sării de aici. În documente din anii 1202-1203 şi 1323 este pomenită „cetatea Turda” pe vatra actualului oraş. Cea dintâi adunare obştească din Transilvania a fost ţinută în apropierea Turzii în 1238, în timpul voievodului Roland Borşa. Treptat aceste adunări s-au transformat în adunări periodice cu caracter judiciar, în care rolul principal îl juca nobilimea din comitatele transilvănene şi care se ţineau anual sau de două ori pe an, de obicei lângă Turda.
Băile sărate Turda
La războiul ţărănesc din 1514 condus de Gheorghe Doja au participat şi locuitori ai Turdei. În 1542, la Turda, s-a întrunit o Dietă în cadrul căreia s-au pus bazele organizării politice şi administrative ale principatului autonom al Transilvaniei, creat în 1541 sub suzeranitate turcă.
Una dintre sursele prosperităţii economice a Turzii a continuat să fie în Evul Mediu exploatarea sării. În 1550, Georg von Reichersdorf, notarul Sibiului, secretar regal şi consilier al lui Ferdinand I de Habsburg, consemna în lucrarea sa „Chorographia Transilvaniae” că Turda este unul dintre principalele centre de exploatare a sării din Transilvania.
Deşi în lupta de la Guruslău, din 3/13 august 1601, voievodul Mihai Viteazul şi generalul Gheorghe Basta au luptat împreună împotriva oştilor lui Sigismund Bathory, pe care l-au înfrânt, reuşind să cucerească Transilvania, ulterior între cei doi au apărut neînţelegeri. La 9/19 august 1601, Mihai Viteazul este ucis în tabăra de pe Câmpia Turzii, de mercenari valoni, din ordinul lui Gheorghe Basta.
Mănăstirea Mihai-Vodă
La sfârşitul secolului al XVII-lea, în Transilvania s-a instaurat stăpânirea habsburgică. Răscoala antihabsburgică condusă de Francisc Rakoczi a cuprins în 1703 şi părţile Turzii, oraşul fiind ocupat de partizanii lui Rakoczi.
În timpul Revoluţiei de la 1848, la marea adunare naţională a românilor de la Blaj, din 3/15-5/17 mai 1848, au participat şi locuitori ai satelor din împrejurimile Turzii.
La sfârşitul Primului Război Mondial, în contextul destrămării Imperiului austro-ungar, în noiembrie 1918 a fost constituit Consiliul Naţional Român al comitatului Turda, în frunte cu Al. Raţiu şi I. Boieriu, iar apoi Consiliile Naţionale de plasă şi comunale, noile organe de conducere asumându-şi atribuţiile politico-administrative la nivelurile respective.
Teatrul „Aureliu Manea”
În perioada interbelică, oraşul Turda a cunoscut o puternică dezvoltare industrială. Tot în această perioadă au apărut preocupări pentru valorificarea potenţialului balneoclimateric al oraşului, primele amenajări ale zonei Băile Sărate datând din jurul anului 1930.
Prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940, zona de nord-est a Transilvaniei a fost cedată Ungariei horthyste, iar în septembrie, la Turda, au avut loc mari demonstraţii de protest împotriva acestui act.
În cel de-Al Doilea Război Mondial, după ce la 23 august 1944, România a întors armele împotriva Germaniei naziste şi s-a alăturat Coaliţiei Naţiunilor Unite, în oraşul Turda şi zona din jur au urmat săptămâni de aprige confruntări ale forţelor angajate în operaţiunile militare. La 15 septembrie 1944, regimentul 14 dorobanţi „Roman” a reuşit să realizeze un cap de pod peste Arieş, la nord de satul Poiana. Între 5 septembrie şi 4 octombrie 1944, în această zonă, Armata Română a purtat lupte grele pentru respingerea ofensivei hitleristo-horthyste. La luptele de aici au participat trupele de infanterie româneşti ale Diviziilor 7 şi 18, oraşul Turda fiind eliberat la 4 octombrie 1944.
Turda a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968. La recensământul populaţiei din anul 2011 municipiul Turda avea 47.744 locuitori.
Între monumentele istorice ale Municipiului Turda se numără: ruinele unei cetăţi din piatră (Cetatea secuilor), datând din secolul al XII-lea; biserica fortificată „Turda Veche” – azi biserică reformată – construită în perioada 1400-1494, în stil gotic, cu transformări baroce din 1800, cu un turn de 60 m înălţime, de factură gotică, ridicat în 1904-1906; Biserica Reformată „Turda Nouă”, zidită în perioada 1500-1504 în stil gotic; Biserica Romano-Catolică, construită în perioada 1498-1504, în stil gotic; Monumentul lui Mihai Viteazul, operă a sculptorului Marius Butunoiu, inaugurat la 8 mai 1977 (cu prilejul sărbătoririi unui secol de la proclamarea independenţei de stat a României); Palatul Voievodal (secolele XV-XVI), cu elemente arhitectonice gotice şi renascentiste, în care aveau loc Dietele Transilvaniei ş.a.
Salina Turda
Municipiul Turda este şi un important centru turistic. Aici se află o staţiune balneoclimaterică sezonieră, de interes local, cu climat sedativ, indicată în tratarea afecţiunilor reumatismale, neurologice periferice, cardiovasculare, dermatologice. Alte obiective de interes turistic sunt: Cheile Turzii, Cheile Turenilor, Băile Sărate, Salina Turda, Muzeul de Istorie. (Text: Agerpres, Foto:cniptcluj.ro)
