Chihlimbarul de Buzău

Chihlimbar-01

Chihlimbarul de Buzău este o arie protejată, de interes naţional, aflată la poalele Masivului Ivăneţu din judeţul Buzău, la o altitudine de 500-600 metri. Chihlimbarul este o piatră preţioasă de culoare galbenă transparentă cu forme translucide, opace.
Este de origine organică, adică o fosilă provenită din răşina arborilor străvechi, cu o vârstă apreciată de până la 260 de milioane de ani, care cu timpul s-a solidificat ca o substanţă amorfă. Fosila organică poate fi găsită în peste 200 de nuanţe de la galben-miere până la negru-verde. Astfel de chihlimbare se găsesc în ţara noastră, în satul Colţi din Munţii Buzăului.

Rezervaţia Chihlimbarului de Buzău a fost declarată arie protejată prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000. Aceasta se întinde pe o suprafaţă de 2,52 hectare în nord-estul satului Colţi, iar accesul se face dinspre DN 10 Buzău-Întorsura Buzăului, spre Pătârlagele şi satul Colţi.

În acest areal, în straturile dezvelite sau în sol, au fost descoperite roci de chihlimbar sau ambră galbenă de o valoare inestimabilă datorită calităţii şi mai ales, multitudinii de culori şi nuanţe – peste 160. Dintre aceste roci, unele au un bogat conţinut de resturi fosile, crustacee, insecte, pene de păsări sau peri de animale.

Chihlimbar-02

Prima atestare documentară a chihlimbarului, în această zonă, datează din vremea lui Mihnea Vodă, domn al Ţării Româneşti (1508-1509), care în anul 1578 a oferit bisericii din Aluniş (lângă satul Colţi) o danie ce cuprindea şi o uşă încrustată cu bucăţi de chihlimbar. Din anii 1828-1834 datează primele exploatări rudimentare ale acestei roci, iar la mijlocul secolului al XIX-lea au apărut primele ateliere de prelucrare a chihlimbarului.

Despre recoltarea şi tehnologiile de prelucrare a chihlimbarului din această zonă a fost realizat şi un film documentar în 1939, de către regizorul Eftimie Vasilescu. Obiecte de chihlimbar de Buzău au fost reunite în 1980, în Muzeul Chihlimbarului” din satul Colţi.

Aici se regăsesc peste 250 de piese brute sau prelucrate, dintre care cea mai mare are peste trei kilograme. Lângă muzeu a fost săpată o mină folosită în scopuri exclusiv turistice. (Text si foto: Agerpres)