Cheile Şapte Scări din Masivul Piatra Mare

0
94

Cheile-sapte-scari-01

Cheile Şapte Scări, cunoscute şi sub denumirea de Canionul Şapte Scări, sunt situate în partea central-vestică a Munţilor Piatra Mare din judeţul Braşov, la o altitudine medie de 980 m, nu departe de Valea Timişului (Dâmbu Morii), pe pârâul Şapte Scări, afluent de stânga al Văii Şipoaie, fiind cele mai spectaculoase chei din această zonă.

Unicitatea acestui loc este dată de pereţii aproape verticali şi extrem de apropiaţi, căderile succesive de apă, impresionante atunci când creşte volumul de apă, dar şi de cei zeci de metri de scări şi podeţe înclinate sau verticale care fac zona accesibilă turiştilor, permiţând traversarea.

Cheile au o lungime de 160 m şi o diferenţă de nivel de 58 m. Prima treaptă a cascadei, de jos în sus, are o înălţime de 8 m, urmată de alte 6 trepte, cea mai mare având peste 35 m înălţime. Cele ”Şapte Scări” săpate în calcare jurasice, păstrează urmele evoluţiei morfologice recente a întregului masiv.

Primele amenajări ale acestui canion au fost realizate cu aproximativ un secol în urmă de către localnici. O amenajare care venea în întâmpinarea turiştilor s-a făcut în anii ’30, de către braşoveanul Carol Lehmann (1894-1990), un iubitor al muntelui, care a realizat şi marcat numeroase trasee turistice, poteci şi refugii din Munţii Carpaţi.

Începând cu anii ’60, cheile Şapte scări au devenit un cunoscut monument al naturii, scările şi pasarelele din lemn fiind înlocuite de o structură metalică, iar în anii ’70 a fost dat în folosinţă pentru turiştii montani.

În ultimii ani, zona a reintrat în circuitul turistic din judeţul Braşov, chiar dacă mai multe serii de viituri puternice afectaseră întreaga structură de acces. În 2013, canionul a fost reamenajat, scările şi pasarelele deteriorate fiind înlocuite cu unele confecţionate din oţel zincat. Cea mai lungă scară, din cele şapte, are în jur de 15 m şi oferă o privelişte spectaculoasă. Temperatura între versanţii canionului pe perioada verii nu trece de 10 grade Celsius.

La chei se ajunge urmând drumul forestier care pleacă de la Cabana Dâmbul Morii, se trece prin porţiuni de pădure şi o vale tumultoasă, îngustă, cu repezişuri şi mici cascade, până ce se ajunge, pe dreapta, la un abrupt calcaros, care pare că închide poteca.

Cheile-sapte-scari-02

Traseul până la canion este marcat cu bandă galbenă, fiind un traseu uşor, accesibil tot timpul anului, timpul său de parcurgere fiind de 45 minute – o oră. Traseul continuă până la cabana Piatra Mare, aflată la 1.640 m, principala cabană din masiv, şi de acolo spre altitudinea maximă de 1.844 m.

Cu ajutorul unei scări metalice aflată pe partea dreaptă se intră într-o altă lume formată din scări, podeţe, cascade şi pereţi de stâncă abrupţi, şlefuiţi de căderea permanentă de apă. La un moment dat apar marmitele (scobituri formate prin eroziune în albia unui râu, în zona de schimbare a direcţiei râului), suspendate la diverse înălţimi.

Cea mai adâncă marmită se află în preajma cascadei a treia, având peste 2 m. Desele schimbări de direcţie împiedică privirea să cuprindă în ansamblu tot canionul. Străbaterea acestuia durează în jur de 30 minute.

Pe timp de iarnă, Canionul Şapte Scări este închis publicului, cu excepţia grupurilor organizate.

Masivul Piatra Mare, cu o suprafaţă de circa 80 km pătraţi, face parte din munţii Bârsei, localizaţi în sudul depresiunii Braşovului, în cadrul Carpaţilor de Curbură, potrivit muntii-nostri.ro, şi este clasificat ca fiind arie naturală, aflându-se pe lista Sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversităţii şi menţinerii într-o stare de conservare favorabilă a florei şi faunei sălbatice, precum şi a habitatelor de interes comunitar.

Cheile-sapte-scari-03

Pădurile ocupă peste 90% din suprafaţa masivului, fiind dispuse etajat. Cele de fag formează etajul montan inferior, urmat de cel mijlociu format din pădurile de brad ce urcă până spre 1.200 m. Pădurile de molid formează etajul montan superior.

În Piatra Mare se găsesc o serie de plante ocrotite prin lege şi declarate monumente ale naturii: smârdarul sau bujorul de munte (Rhododendron kotschyi), floarea de colţ (Leontopodium alpinum), iedera albă (Daphne blagayana), tulichia mică (Daphne cneorum), ghinţura galbenă (Gentiana Iuţea). În păduri se întâlnesc cerbi carpatini, urşi bruni, râşi, specii ocrotite prin lege, dar şi cocoşi de munte. (Text: Agerpres, Foto: saptescari.ro, Video: youtube.com)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.