Casa Memorială „Maria Lătăreţu” din satul Bălceşti, judeţul Gorj, deţine numeroase obiecte personale ale „Privighetorii” cântecului popular românesc, menite să dezvăluie momente din viaţa marii artiste.
Maria Lătăreţu s-a născut la 7 noiembrie 1911 în satul Bălceşti, într-o casă micuţă cu două camere, fiind cel de-al şaisprezecelea copil al familiei Borcan, o familie de lăutari. Și-a surprins rudele şi vecinii cu vocea sa de la o vârstă fragedă, iar 12 ani cânta deja într-un taraf din Novaci. La 16 ani a devenit solista principală a tarafului lui Tică (Mihai) Lătăreţu, a cărui soţie a devenit la 26 de ani.
În 1946 devenea cântăreaţa primei orchestre de muzică populară de stat, care avea sa devină orchestra Barbu Lăutaru. Se spune ca Maria Lătăreţu a învăţat să cânte imitând păsările. Ultimul spectacol al vieţii l-a jucat pe scena Căminului Cultural din Româneşti, judeţul Botoşani, unde a murit la 27 septembrie 1972, fiind înmormântată la Cimitirul Sfânta Vineri din Bucureşti.
Casa Memorială din Bălceşti, amplasată la şosea, lângă Primăria Bălceşti, nu este casa în care s-a născut marea artistă, aceea se afla pe o uliţă şi nu mai există demult, însă o imită foarte bine. Aceasta a fost deschisă publicului în anul 2006 şi construită cu sprijinul membrilor Asociaţiei „Maria Lătăreţu”, la dorinţa norei cântăreţei, Ioana Lătăreţu, cea care a şi donat cele mai multe obiecte din casa-muzeu.
Ulterior casa a fost renovată, iar în anul 2010 a fost transferată în patrimoniul judeţului Gorj şi în administrarea Muzeului Judeţean Gorj, aşa cum arată www.muzeugorj.ro.
Este o casă tipic ţărănească, din lemn şi acoperiş de şindrilă, cu două camere şi pridvor. Una dintre încăperi a fost dedicata în totalitate Mariei Lătăreţu, aici fiind expuse obiecte care i-au aparţinut, între care obiecte de cosmetică, o parte din corespondenţa sa, fotografii vechi şi tablouri, talismanul cu tămâie şi sare, dar şi marama şi costumul pe care le-a purtat în momentul în care a murit pe scena de la Româneşti. De asemenea poate fi admirată şi vioara lui Tică Lătăreţu, soţul artistei.
Cea de-a doua cameră a casei este amenajată în stil oltenesc cu covoare, câteva piese de mobilier, oale de lut, obiecte vechi ţărăneşti, o plită, vase de lut şi obiecte de uz casnic sculptate în lemn specifice perioadei copilăriei artistei.
În curtea largă din faţa căsuţei se află bustul din marmură albă al Mariei Lătăreţu pe care este inscripţionat: „Ea n-a murit, că moarte nu e /Pentru acei nemuritori,/Mereu se-nalţă, veşnic suie/ În alte noi privighetori”… (Text: Agerpres, Foto: muzeugorj.ro)
