CARAŞ-SEVERIN: Semmering-ul Bănăţean, cea mai veche cale ferată de munte

cale-ferata-oravita-anina1

Prima linie ferată montană de pe teritoriul României este cea dintre oraşele Oraviţa şi Anina, construită în vremea Imperiului Austriac. Calea ferată Oraviţa – Anina, unicat în ţara noastră, este considerată monument istoric încadrat în grupa valorică „A”.

Oraşul Oraviţa deţine o serie de premiere în România. Pe lângă primul teatru, înfiinţat în anul 1817, prima gară (cu lift), prima farmacie naturistă (1793), prima Şcoală Montanistică de Meserii (1729) sau prima expoziţie de industrie şi comerţ (în 1869), aici a funcţionat şi prima cale ferată de munte, în 1863.

Prima cale ferată de munte din România, Oraviţa – Anina, este cunoscută şi sub numele de Semmering-ul Bănăţean. Este considerată şi astăzi o adevărată operă de artă şi capodoperă în materie de construcţii de căi ferate, având 14 tuneluri săpate în stânca dură, zece viaducte şi patru gări, pe un traseu cu diferenţă de nivel de 340 de metri. Calea ferată are tăieri în stâncă de însumează 21 km şi ziduri de sprijin pe o lungime de zece kilometri. Raza unora dintre curbe este de numai 114 metri, faţă de 150 cât măsoară în mod normal.

Această cale ferată reprezintă o adevărată lucrare inginerească, unică în România şi în sud-estul Europei. De fapt, marea artă a construcţiei constă în faptul că are o înclinare de 20 la mie, faţă de celelalte căi ferate, care au înclinare de 14 la mie. Este denumită şi Semmering-ul Bănăţean, prin comparaţie cu vestita cale Semmering din Austria.

Cu toate că între Oraviţa şi Anina distanţa aeriană este de doar 15 km, calea ferată măsoară mai mult decât dublu, respectiv, 33,4 km. Frumuseţea peisajului pe întregul traseu, însă, îţi taie răsuflarea, fie vară, fie iarnă.

cale-ferata-oravita-anina2

Unul dintre tuneluri poartă numele arhitectului Johann Ludwig Dier Dollhoff. Acesta s-a considerat vinovat de un prim eşec în ceea ce priveşte perforarea tunelului de la Gârlişte, unde cele două galerii nu s-au întâlnit, din cauza unei devieri verticale de aproape trei metri, fapt pentru care s-a sinucis. Mai exact, s-a aruncat într-o prăpastie, de pe unul din viaductele liniei, după cum susţine prof.univ.dr. Gheorghe Popovici, de la Universitatea Eftimie Murgu din Reşiţa, în cartea sa „Banatul Montan – Ghid turistic”.

Orice călător prin Banatul Montan trebuie să meargă cu trenul pe calea ferată Oraviţa – Anina, măcar o dată în viaţă. Va fi pentru prima dată când îşi va dori ca această călătorie cu trenul să nu se mai sfârşească. Pe întregul traseu, frumuseţea peisajului se completează cu emoţia dată de nebănuitul ce apare la fiecare kilometru parcurs: tuneluri săpate în stânca muntelui, viaducte peste văi adânci şi străpungeri fără bolţi, deschise spre cer. Totul făcut în – piatră cioplită – cu iscusinţa minţii şi cu mâna lucrătorilor pricepuţi în tăierea calcarului, deoarece, pe atunci, nu se inventase încă dinamita şi nu se foloseau macaralele”, afirmă Gheorghe Popovici.

În prezent, conducerea Consiliului Judeţean (CJ) Caraş-Severin caută soluţii pentru reabilitarea căii ferate Oraviţa – Anina. În acest sens, preşedintele CJ, Sorin Frunzăverde, a purtat, recent, discuţii cu reprezentanţi ai Regionalei CFR Timişoara – Infrastructura şi Călători, pentru a identifica posibilitatea de a accesa fonduri europene, în vederea reabilitării şi funcţionabilităţii liniei ferate Oraviţa – Anina. Preşedintele CJ a declarat că este firesc să existe un asemenea parteneriat între instituţii, care să acceseze atât fonduri bugetare, cât şi fonduri europene.

„Este firesc ca această instituţie, respectiv Consiliul Judeţean, să depună toate eforturile pentru a salva această capodoperă inginerească ce aparţine patrimoniului bănăţean”, a afirmat Sorin Frunzăverde.

Reprezentanţii CFR susţin că nu există nicio intenţie de oprire a traficului pe tronsonul de cale ferată Oraviţa – Anina. Astăzi trenul care circulă pe această rută este format dintr-o locomotivă diesel-electrică românească, care a fost construită special pentru linia Oraviţa – Anina şi două vagoane de clasa a II-a, necompartimentate, cu bănci din lemn, construite în anul 1914. Un al treilea vagon de acest tip se află în Revizia de Vagoane Oraviţa.

cale-ferata-oravita-anina3

Locomotiva se deosebeşte faţă de celelalte prin faptul că din cele patru axe, cea dintâi şi ultima se înclină spre dreapta, respectiv spre stânga, permiţând intrarea locomotivei într-o curbă cu o rază mai mică. Vagoanele destinate transportului de călători sunt, de asemenea, prevăzute cu un dispozitiv de rotaţie. Regula de bază este ca, întotdeauna, două din cele patru axe să fie frânate.

Vagoanele au fost recondiţionate de mai multe ori, carcasa şi interiorul au rămas însă neschimbate. Încălzirea interioară se face pe aburi, iar în mijlocul vagonului se află un compartiment, unde se găseşte cuptorul. Viteza medie este de 17 km/h, distanţa dintre Oraviţa şi Anina fiind parcursă în circa două ore. Pe lângă acest tren pe aceeaşi rută mai circulă şi o drezină care împinge un vagon de marfă descoperit, o platformă pe care au fost instalate scaune în vederea transportului de persoane, în scop turistic. (Text: Agerpres, Foto:  caon.ro)