Muzeul reşiţean este o instituţie tânără în cadrul constelaţiei muzeelor bănăţene, care a apărut după mijlocul secolului trecut. Arhitectura imobilului Muzeului Banatului Montan reprezintă o variantă reşiţeană a Muzeului Guggenheim.
Banatul, peninsulă apărată din trei părţi de apă (Mureş, Tisa şi Dunăre), dispune, pe lângă diversitatea bio-geografică, etnică şi culturală, şi de un enorm potenţial de patrimoniu, iar instituţia chemată să-l valorifice şi să-l conserve este muzeul.
În acest sens, Muzeul Banatului Montan este reprezentantul judeţului Caraş-Severin, derulând o activitate arheologică şi de cercetare pentru un spaţiu geografic de aproximativ 9.000 km. pătraţi.
Povestea Muzeului Banatului Montan din Reşiţa începe în anul 1957 când, pe fondul unui oraş eminamente industrial, societatea civilă a solicitat înfiinţarea unei „oaze culturale”. Importanţa instituţiei a crescut din anul 1968, deoarece, muzeul oraşului Reşiţa devenea Muzeul de Istorie al judeţului Caraş-Severin. Industrializarea în forţă a oraşului în perioada comunistă a marcat nefericit şi destinele muzeului reşiţean, care a fost nevoit să-şi mute sediul şi patrimoniul în mai multe locaţii, începând cu anul 1976 şi până în anul 1987, când a fost finalizată construcţia actuală a muzeului din Reşiţa.
Patrimoniul muzeal s-a înfiripat prin donaţii particulare într-o primă fază, apoi, prin cercetările de teren, s-a îmbogăţit şi cu artefacte din descoperiri arheologice de pe întreg teritoriul judeţului.
Muzeul adăposteşte în depozitele sale colecţia de arheologie, care cuprinde peste 19.000 de artefacte ce ilustrează locuirea în acest spaţiu încă din Paleolitic, o bogată colecţie de numismatică, ce grupează 15.000 de monede, dar şi costume populare, dovezi vii ale simţului estetic al bănăţencelor, plăci foto şi fotografii, „martori oculari” ai trecutului industrial al zonei, dar şi afişe de cinema şi, mai nou, discuri audio, adică tot atâtea valenţe date trăirilor şi trecerii, simţurilor şi bucuriei de a te întâlni cu alte vremuri.
„Sălile de expunere oferă mostre ale colecţiilor în faţa publicului fiind – rânduite – în spirală, caracteristică dată de arhitectura imobilului, varianta reşiţeană a Muzeului Guggenheim. Expoziţiile comprimă în mesajul lor diversitatea culturală, etnică, şi chiar geografică. Astfel, suntem întâmpinaţi de expoziţia – Portul popular la Dunărea de Jos apuseană. Identitate şi alteritate – al cărei mesaj este că Banatul a fiinţat întotdeauna ca un spaţiu multietnic şi multicultural, consecinţă a melanjului de populaţii care au convieţuit aici. Piese deosebite, aparţinând fondului etnografic al Muzeului Banatului Montan, sunt însoţite de o documentaţie fotografică ce ilustrează ipostaze de ieri şi de azi ale portului popular„, explică Livia Magina, cercetător în cadrul Muzeului Banatului Montan.
Periplul se continuă cu o expoziţie deosebită de artă naivă cu tablouri din colecţia pictorului reşiţean Mihai Vintilă, inspirate din viaţa satului. Expoziţia „Europa în flăcări” a fost montată pentru a marca împlinirea a 100 de ani de la începerea Primului Război Mondial. Prin intermediul obiectelor simbolice şi a instrumentarului de luptă – armament, obiecte personale ale soldaţilor, fotografii de pe front, medalii, insigne, hărţi, documente şi cărţi – se încearcă şi o conturare a viziunii soldatului, dar şi a celor de acasă, cu toţii aflaţi sub impactul conflagraţiei.
„Muzeul Banatului Montan găzduieşte şi expoziţia «Bogăţia din adâncuri». Florile de mină reprezintă un pretext de a arăta cât de fantastic poate fi subsolul acestei regiuni. Cu o imensă baghetă magică, în creuzete neştiute şi fierbinţi, natura, mare alchimist, creează de mii de ani, dinainte de dinozauri şi mamuţi, bijuterii pe care le ascund în subteran aceste flori de mină. Niciun alt meşteşug de pe lume nu dă naştere unor asemenea splendori, cu atât mai mult cu cât trebuie căutate în măruntaiele pământului, labirintic, febril. Luând forme bizare, ca-ntr-un vis de copil, fiecare dintre acestea este unică şi te determină, într-un impuls al imaginaţiei, să le botezi: Valurile mării, Mica Sirenă, Palatul de sub ape, Pânza de păianjen, Dalia neagră, Kilimandjaro, Ploaie de aur…”, spune cercetătorul Livia Magina. Mineralele provin din minele de la Dognecea şi Ocna de Fier.
Trecând mai departe, muzeul oferă o poveste şi mai fascinantă, prin intermediul expoziţiei „De la piatră la… computer. Investigaţii în lumea scrisului”. Practic, este vorba despre trei poveşti într-o poveste: a caracterelor, a materialului-suport, a instrumentelor de scris. Dacă la început a fost Cuvântul, mai apoi el a fost dat pietrei, lemnului, metalului, pergamentului ori hârtiei, în latină, în maghiară, germană, cu litere chirilice ori latine, cu stylusul ori cu tastatura, toate reflectând evoluţia şi necesitatea de schimbare a societăţii. Cărămida cu scris cursiv de la Gornea, una dintre puţinele de acest fel de pe teritoriul ţării noastre, argumentează prin prezenţa sa în vitrină o tehnică aparte de scriere. Diploma militară sau monedele romane definesc o altă latură a impactului scrisului în societate.
De toate aceste expoziţii se pot bucura toţi cei care trec pragul Muzeul Banatului Montan din Reşiţa, acolo unde un mic, dar inimos personal, condus de prof.univ.dr. Dumitru Ţeicu, face muncă de cercetare asiduă. Mai exact, în perioada post-comunistă, muzeul s-a integrat perfect prin cercetări, expoziţii, conferinţe ştiinţifice internaţionale, prin programe europene, în fluxul cultural al acestui spaţiu dunărean şi european.
Activitatea departamentului de cercetare din cadrul muzeului s-a evidenţiat prin elaborarea de lucrări privitoare la istoria şi arheologia regiunii şi prin editarea de documente. Cooptarea cercetătorilor instituţiei în echipe de cercetare din marile centre universitare şi academice (Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, Institutul de Istorie George Bariţiu, Cluj-Napoca), dar şi derularea propriilor proiecte de cercetare transfrontaliere în cooperare cu vecinii din Serbia, dovedesc o calitate profesională deosebită a acestora.
Banatica, anuarul muzeului, cu o tradiţie de peste 30 de ani, reuneşte între coperţile sale studii şi articole ale cercetătorilor din ţară dar şi din străinătate (Anglia, Ungaria), fiind indexat în mai multe baze de date de profil.(Text: Agerpres, Foto: muzeulbanatuluimontan.ro, ro.wikipedia.org)
