BUZĂU: Casa cu blazoane din Chiojdu

0
20

casa-blazoane-Chiojdu03

Pe un tăpşan care domină întreaga zonă, în centrul satului buzoian Chiojdu, se ridică o casă boierească realizată în stil tradiţional la începutul secolului al XIX-lea, clădire aflată până de curând în ruină. Casa cu blazoane din Chiojdu, monument istoric, a fost preluată de Uniunea Arhitecţilor din România în anul 2008 şi se află în curs de restaurare.

„Casa boierească de la Chiojdu va fi dată în folosinţă în vara acestui an şi va deveni muzeu al artei tradiţionale din Munţii Buzăului, obiectiv turistic, precum şi tabără de vară pentru studenţii de la facultăţile de arhitectură”, a declarat manager asistent de proiect Alina Stoica. Potrivit acesteia, „Casa cu blazoane este considerată un proiect de succes”.

„Cercetările şi documentaţiilor necesare obţinerii de fonduri europene au fost realizate de arhitect Călin Hoinărescu. Proiectul, în valoare totală de 6.319.249 de lei, din care fonduri nerambursabile de 4.981.617 lei, a fost finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007 – 2013, Axa Prioritara 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului şi specialiştii îl consideră deja un proiect de succes care va contribui la ridicarea turistică a întregii zone”, a spus Alina Stoica.

casa-blazoane-Chiojdu01

Florin Drăgulin, fost proprietar, actual şef de şantier, consideră că „zona Chiojdu are numeroase alte bijuterii arhitectonice, toate construite în stilul casei ţărăneşti de pe bancnota de 100 de lei”.

„Dacă nu ar fi fost preluat de Uniunea Arhitecţilor din România, acest monument de arhitectură românească tradiţională ar fi dispărut”, consideră Florin Drăgulin. Casa cu blazoane are o istorie zbuciumată. „Construită în prima jumătate a secolului al XIX-lea, a fost probabil la început un fel de garnizoană, iar din anul 1823 a devenit casă de locuit. În timp, proprietarii au adăugat în perioada 1823-1828 blazoanele, care i-au dat şi numele, stucaturile interioare, toate celelalte elemente constructive de mare rafinament. Din acel moment, Casa cu blazoane a devenit o frumoasă şi cochetă locuinţă boierească, reper arhitectonic pentru întreaga zonă„, a spus Florin Drăgulin.

Valea Chiojdului, cu numeroase aşezări moşneneşti în Evul Mediu, este renumită pentru casele munteneşti de epocă, dar Casa cu blazoane are câteva elemente constructive inedite.

casa-blazoane-Chiojdu02

„Această casă aduce cu o culă oltenească, dar are o arhitectură unică. Este o casă masivă, concepută probabil cu rol de apărare, de aceea se presupune că a găzduit o perioadă de timp o garnizoană. Casa se impune prin volumetrie, cu stucaturi unice în România, dar mai ales prin sistemul constructiv. Beciul este construit din piatră de gârlă masivă pe care se aşează parterul construit dintr-un sistem de ziduri portante, toate cadrele de rezistenţă sunt făcute din lemn masiv de stejar îmbinate cu piatră şi cărămidă. Este un sistem atât de rezistent căci mai multe zeci de ani a plouat în ea, a căzut acoperişul, dar zidurile au rămas în picioare„, susţine fostul proprietar Florin Drăgulin.

Concluzia sa este una singură: „Este o casă caldă, şi la propriu, şi la figurat, pe care Uniunea Arhitecţilor din România o promovează pentru a fi construită din nou. Este o casă sănătoasă, nu s-a folosit ciment deloc, doar cărămidă, nisip şi var şi piatră foarte multă, dar şi lemn. Acest sistem este practic nemuritor, căci rezistă mai mult timp decât casa din beton, este foarte sănătoasă, în interior este cald şi plăcut”.

La restaurare au lucrat şi trei echipe de tâmplari restauratori din Maramureş. Unul dintre aceştia, Vasile Pop, şef de echipă, a participat începând cu anul 1991 la restaurarea a peste 50 de biserici maramureşene şi case din lemn. „Este o casă pe care mi-aş dori să o am la mine în Maramureş, o casă în care îţi place să trăieşti”, mărturiseşte meşterul restaurator.

casa-blazoane-Chiojdu04

Meşterii restauratori au realizat acoperişul din şindrilă de brad şi au construit „în stil românesc” mai multe anexe din lemn în care vor fi găzduiţi turiştii şi unde va fi amenajat muzeul de artă populară. „Şi pentru meşteri este o premieră, căci stilul este diferit. La noi, în Ardeal, se folosesc îmbinări în coadă de rândunică, aici îmbinările sunt curat româneşti”, a spus Vasile Pop. (Text: Agerpres, Foto: submunte.wordpress.com, agerpres.ro)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.