Busuioaca de Bohotin

0
27

Busuioaca-de-bohotin

Vechi soi românesc, Busuioaca de Bohotin este cunoscută în literatura de specialitate şi sub denumirea de Tămâioasă de Bohotin. Se aseamănă cu Tămâioasa românească sub mai multe aspecte: ambele soiuri sunt cultivate în ţara noastră de multe secole, ambele se pare că au origine grecească şi ambele sunt cunoscute şi în alte ţări sub diferite denumiri, notează prof. dr. Viorel Stoian, în „Marea carte a degustării vinurilor”.

Denumirea „de Bohotin” provine de la localitatea Bohotin, sat situat în sudul judeţului Iaşi, soiul fiind localizat iniţial de-o parte şi de alta a râului Prut. Originea soiului este în podgoriile Huşilor, dar s-a extins cu timpul şi în areale ale judeţelor Vaslui şi Iaşi. Cele mai bune condiţii pentru obţinea unui vin de înaltă calitate le întruneşte, însă, în Dealu Mare, îndeosebi la Pietroasa. Strugurii sunt de mărime mijlocie, uniaxiali, cilindrici şi bătuţi, de culoare roşu-închis, caracterizaţi, de cele mai multe ori, printr-o nuanţă vineţie. De aici şi denumirile de Busuioacă vânătă de Bohotin sau Tămâioasă vânătă de Bohotin.

Aroma specifică soiului se găseşte în pieliţa bobului şi sugerează aroma petalelor de trandafir. Odată cu aroma, tot din pieliţă se obţine şi culoarea roze a vinului. Pentru extracţia acestora, respectiv a aromei şi a culorii, este necesară macerarea pe boştină. Strugurii ajung la maturare în cursul lunii septembrie, cu un conţinut în zaharuri de 190-230 g/l. În cazul în care sunt culeşi mai târziu, pot ajunge până la 260-280 g/l zaharuri.

În ceea ce priveşte culoarea acestui vin, aceasta variază între roz cu nuanţe violacee, la vinul tânăr, şi portocaliu, la vinul cu macerare mai redusă şi la cel mai vechi de 3-5 ani. Busuioaca de Bohotin se pretează la învechire îndelungată, de 8-15 ani, uneori chiar mai mult. Din acest soi se obţin vinuri aromate dulci sau demidulci, având un conţinut în zaharuri de peste 40 g/l, o tărie alcoolică între 11,5 şi 12,5% vol. şi o aciditate echilibrată, notează oenologul Mihai Macici, în volumul „Lumea vinurilor. Vinurile lumii”. De asemenea, susţine că aceste vinuri „se caracterizează printr-o mare complexitate gusto-olfactivă, prin fineţe şi perfectă armonie”, fiind obţinute din struguri culeşi la supramaturare. Nu în fiecare an pot fi obţinute astfel de vinuri, ci doar atunci când se întrunesc condiţiile de climă care asigură o bună maturare a acestora.

De asemenea, din soiul Busuioacă de Bohotin se pot obţine şi vinuri speciale licoroase, prin adăugarea unor adaosuri autorizate de must concentrat, alcool de origine viticolă sau distilat de vin. Acestea au însă o tărie alcoolică mai ridicată, de peste 15% vol., şi un conţinut mai mare de zaharuri, de peste 80 g/l, uneori chiar până la 120-140 g/l.

De cealaltă parte, însă, specialiştii nu recomandă decât vinurile dulci sau demidulci obţinute din acest soi, vinurile seci având un gust dezechilibrat, din cauza asprimii extrase în urma macerării. Busuioacă de Bohotin poate fi servit singur, ca aperitiv, dar se armonizează foarte bine şi cu deserturile, îndeosebi cu cele tradiţionale, precum cozonacul sau pasca. Se recomandă a fi servit la o temperatură de 10-12 grade Celsius.

Vinurile obţinute din Busuioacă de Bohotin se bucură de o personalitate aparte, conferită de complexitatea gusto-olfactivă, dar şi de fineţea, culoarea şi corpolenţa lor. Academicianul Valeriu D. Cotea spunea că „este un vin «eveniment», cu o notă inedită, singular în gama vinurilor româneşti (…) vinul licoros Busuioacă de Bohotin este atât de plăcut încât ai impresia că în el s-au adunat parte din parfumul florilor din podgorie, împreună cu căldura domoală a soarelui de toamnă”.

Cu prilejul Expoziţiei şi al Concursului Naţional de Vinuri care s-a desfăşurat la Bucureşti în 1936, academicianul Gheorghe Ionescu-Şişeşti spunea: „Acest vin roz şi parfumat este un dar unic, cu o culoare de briliant, ce merită degustat stând în picioare, ca o preţuire în plus”, iar regele Carol al II-lea, prezent la eveniment, a adăugat: „Nu în picioare, ca la împărtăşanie, ci în genunchi, ca la spovedanie…”.

Busuioaca de Bohotin se regăseşte în numeroase versuri şi cugetări din literatura română. „Eu două lucruri, doar, în viaţă/ Vreau din Moldova să mai obţin/ (Şi ambele de genul feminin):/ O moldoveancă zâmbăreaţă/ Şi-o Busuioacă de Bohotin.„, scria Al V. Liţă.

Oenologul Avram A. Tudosie spunea că acesta „e vinul cu o reală feminitate în rochie de gală, roz-trandafirie, fără etate certă şi mereu strălucitoare. (…) Busuioaca de Bohotin topeşte, rafinează şi concentrează aroma muscatului, mirosul busuiocului, petalele trandafirului, farmecul cântecelor, plăcerea dragostei şi fiorul visurilor în stropi de soare şi rubin”.(Text: Agerpres, Foto: cramabasilescu.ro)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.