Muntele Tâmpa se află în fondul forestier proprietate publică a municipiului Braşov, separând ca un imens parc natural vechiul cartier din Schei şi cetatea din centrul istoric din nord-vest de cartierul mai nou – Valea Cetăţii, din zona de sud-est a oraşului.
Tâmpa face parte din Masivul Postăvarul, are o înălţime de 960 de metri faţă de nivelul mării, situându-se cu circa 400 de metri deasupra Braşovului, muntele aducându-i oraşului denumirea consacrată de „oraşul de la poalele Tâmpei”. Puţini sunt vizitatorii care nu sunt tentaţi să urce muntele pe traseele existente sau cu telecabina pentru a admira superba panoramă a Braşovului.
Săpăturile arheologice au atestat faptul că acest munte a fost strâns legat de istoria oraşului din cele mai vechi timpuri, iar numele lui a fost dat de popoarele care l-au stăpânit. Au fost găsite urme ale cuceritorilor romani care ar fi numit muntele Tempus/Temporis, cu referire la sacrificiile făcute de daci în cinstea zeului timpului, Uranus. De aici, denumirea de tempus/timp în limba latină s-ar fi transformat în Tempea /Tâmpa.
Mai aproape de zilele noastre, cavalerii teutoni au preluat denumirea şi au tradus-o în limba germană, cetatea timpului sau a lui Kronos, devenind Kronstadt, nume purtat şi de oraş. Vârful şi şaua muntelui Tâmpa au fost locul în care s-a construit cetatea Braşovia, apărată din trei părţi de versanţii abrupţi şi din partea de sud de zidul gros al cetăţii. Autorităţile locale au în plan refacerea Cetăţuii pentru a fi inclusă în obiectivele de vizitare ale oraşului. Cetatea a servit ca loc de refugiu al populaţiei în faţa cotropitorilor şi nu a putut fi cucerită niciodată, dar a fost cedată învingătorilor în urma unor tratate.
Muntele Tâmpa este o rezervaţie naturală cu o suprafaţă de 188,2 hectare, având drept scop protejarea şi conservarea peisajului, a speciilor de floră şi faună, considerată a fi unica rezervaţie naturală din lume în mijlocul unui oraş. Din timpuri străvechi au existat, în pofida marilor nevoi de lemn, strădanii de a menţine pădurea de pe Tâmpa, exploatarea acesteia fiind interzisă.
Inventarul de plante al Tâmpei este remarcabil: 458 de plante superioare şi peste 40 de specii de muşchi. Un mare număr de plante de pe teritoriul rezervaţiei sunt protejate la nivel naţional şi european cum sunt: mătăciunea, capul şarpelui, laleaua pestriţă, crucea voinicului, cununiţa, zambila sălbatică, dediţelul, nemţişorul.
Fauna de insecte este deosebit de bogată, fiind înregistrate 975 de specii de fluturi nocturni şi diurni. Dintre speciile de insecte cu statut special de protecţie fac parte fluturii Callimorpha quadripunctaria, albăstrelul mare al cimbrişorului, apollo negru şi rădaşca. Totodată, pe Muntele Tâmpa trăiesc peste 110 specii de păsări, dintre acestea, de importanţă conservativă deosebită fiind bufniţa, huhurezul mare, minuniţa, ghionoaia sură, ciocănitoarea neagră. Jderul de copac, veveriţa şi ursul brun sunt specii cu o prezenţă permanentă în zonă. În mod sporadic apar râsul, pisica sălbatică şi exemplare izolate de căprior şi cerb. Zona este destinată relaxării, plimbărilor, admirării peisajului, observaţiilor floristice şi faunistice cu respectarea regulilor de protecţie a mediului.
Pe Muntele Tâmpa se poate ajunge pe diverse drumuri, unul dintre acestea fiind format din cele 25 de serpentine care pornesc din oraşul vechi şi care au fost făcute de Ocolul Silvic în anul 1837. Un alt drum, treptele lui Gabony sau Drumul Cavalerilor, porneşte din Scheii Braşovului şi datează din perioada vechii cetăţi Braşovia, fiind refăcute de municipalitate în urmă cu trei ani. Un drum numit de localnici „La Iepure” porneşte din cartierul Valea Cetăţii. Pentru cei care nu sunt iubitori de drumeţie şi mersul prin pădure, există telecabina, care pleacă de la baza muntelui şi ajunge în patru minute în vârful lui.
De pe platoul din vârful muntelui, privitorul are o panoramă extraordinară a oraşului şi o privelişte unică a Ţării Bârsei, în zilele senine. Tot aici se poate vedea o grotă mică, în care funcţiona în 1890 un mic restaurant-berărie numit Grota lui Bethlen, numit apoi cabana-restaurant Tâmpa, care a ars în anul 1977. În locul acestuia s-a construit restaurantul Panoramic, la care se ajunge cu telecabina.
La câţiva zeci de metri de restaurant s-au montat în anul 2004 literele imense, luminate noaptea, ce formează numele oraşului: Braşov. Între restaurantul Panoramic şi literele ce formează numele oraşului se află montat pe un catarg înalt de câţiva metri steagul tricolor, care se vede din mai multe zone ale oraşului.
La poalele Muntelui Tâmpa municipalitatea a amenajat şi un parc şi mai multe zone de recreere, aici având loc pe parcursul anului o serie de competiţii sportive, manifestări pentru copii şi alte evenimente. (Text: Agerpres, Foto: ro.wikipedia.org)
