BRAŞOV: Râşnov – a treia staţiune turistică de interes naţional

0
73

oras-rasnov

Oraşul Râşnov a fost atestat drept staţiune turistică de interes naţional printr-o Hotărâre de Guvern din 27 noiembrie 2012, fiind a treia staţiune de interes naţional din judeţ, după Predeal şi Poiana Braşov. În august 2009, Râşnovul a devenit primul oraş turistic din România promovat cu fonduri europene.

„Cumidava – Cetatea medievală, Biserica Ortodoxă Sf. Nicolae, Biserica Evanghelică, Promenada, Parcuri de distracţie, Peştera Valea Cetăţii, Baza Olimpică, este o ofertă care vă poate ocupa în mod plăcut şi foarte activ câteva zile la Râşnov. Chiar în vecinătatea mitului comercial Dracula, Râşnovul vrea să propună oaspeţilor săi altceva. O poveste aparte, în care legende romantice cu prinţese şi cavaleri sunt reconstituite în Cetatea medievală, muzica istoriei care se aude în bisericile oraşului – «aer bun, mâncare bună, treabă chibzuită», după cum citim de pe spatele unei cărţi poştale trimise din Râşnov în anul 1921.

Toate ne întâmpină în pensiunile staţiunii, renăscute după o jumătate de secol, prin hărnicia şi priceperea râşnovenilor, iar sub pavăza munţilor, sportivi din toată lumea se întrec pe cea mai mare bază de sărituri cu schiurile din Râşnov. Inspiraţi de emblema veche a oraşului nostru, Râşnov – Rosenau dorim să devină Roza turismului naţional”, a declarat primarul Râşnovului, Adrian Veştea.

Încă din Evul Mediu, trandafirul a fost ales ca emblema Râşnovului, iar rădăcina toponimului german Rosenau pare a fi cuvântul roză, trandafir. Trandafirul devine simbolul comunităţii râşnovene, al istoriei şi culturii oraşului Râşnov, un element de identificare, reprezentativ, inedit, spectaculos, artistic şi unic în oferta turistică naţională.

Biserica-evanghelica-RasnovBiserica Evanghelică Râşnov

Prima atestare documentară a Râşnovului medieval, sub numele de „Rosnou”, apare într-un document emis de regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, care se referă la locul de origine al nobilului Nicolaus Magnus. Râşnovul este vizitat de regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, şi primeşte dreptul de a ţine târg. Ramura cea mai importantă a economiei locale a fost agricultura. Cele mai cunoscute şi bogate bresle râşnovene erau breasla lemnarilor şi breasla ţesătorilor. Încă un meşteşug deosebit, ce a cunoscut o înflorire remarcabilă în Râşnov, a fost fabricarea sticlei, atestat documentar încă din anul 1526.

Deşi în perioada interbelică sunt amintite câteva fabrici, acestea sunt afaceri mici, agricultura fiind cea mai importantă ramură economică după terminarea războiului. În anul 1924 Râşnovul a exportat spre Viena 40 de vagoane cu orz pentru bere şi peste 500 de vagoane cu cartofi la fabrica de amidon din Sibiu.

În ceea ce priveşte populaţia Râşnovului, primele date detaliate sunt cunoscute abia din anul 1510. Atunci, aşezarea avea 146 de gospodari, 24 de văduve, zece săraci, nouă case goale, patru oameni în serviciul public, un clopotar, 14 ciobani, opt case cu săraci. Dobridge, zona locuită de români, era o aşezare separată, condusă de un preot român şi un cneaz.

cetatea-rasnov

În timpul regimului comunist, opţiunea autorităţilor pentru Râşnov a fost industrializarea, Uzina Chimică, Fabrica de Scule Râşnov (FSR), denumită şi „sculerul şef” al industriei de maşini din România, fiind cele mai cunoscute. Au fost construite cartiere de blocuri pentru cei veniţi din alte zone ale ţării să ocupe locurile de muncă, comuna Râşnov devenind oraş în anul 1950.

Cel mai important şi cunoscut obiectiv turistic al Râşnovului rămâne Cetatea Râşnov, vizitată anual de peste 200.000 de turişti plătitori de bilete, şi alte câteva mii care participă la manifestările culturale organizate în cetate, unde intrarea este liberă. În anul 2004, noua conducere a primăriei a trecut la recuperarea cetăţii, după ce în perioada 2000-2008 asupra acestui monument s-a desfăşurat cea mai amplă şi agresivă succesiune de intervenţii neautorizate de către un cetăţean străin, noul stăpân al Cetăţii Râşnov. Au fost distruse iremediabil capelele cetăţii, în cetatea de jos, atât situl dacic, cât şi cel medieval, s-a intervenit în zidurile cetăţii s-au construit pe ziduri diverse balcoane, care în final au dus chiar la prăbuşirea unuia dintre zidurile Cetăţii.

cetatea-rasnov2

Distrugerea Cetăţii a fost oprită pe 3 iulie 2008, când Primăria Râşnov a reluat în administrare monumentul istoric. În anul 2009 au fost demolate construcţiile ilegale, iar în 2011 a început restaurarea cetăţii de jos, în prezent desfăşurându-se mai multe lucrări la monumentul istoric. Cetatea Râşnov a intrat în istoria cinematografiei româneşti, aici fiind turnate filmele Dacii (1966), Columna (1967), Nemuritorii (1974). Anual, în cetate au loc numeroase festivaluri medievale, de film istoric, pentru copii, de muzică, de rock, care atrag mii de turişti români şi străini. Anul viitor va fi finalizat parcul tematic de distracţii privind evoluţia dinozaurilor, primul de acest fel din ţară, care se întinde pe 1,4 ha, aproape de Cetatea Râşnov.

Cheile Râşnoavei, Valea Glăjeriei sunt alte zone deosebit de pitoreşti, care pot fi vizitate de turistul ce ajunge la Râşnov. (Text: Agerpres, Foto: ro.wikipedia.org)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.