Cu o tradiţie de peste 150 de ani, din care 50 de ani de activitate neîntreruptă, Teatrul „Maria Filotti” din Brăila este prezent în elita instituţiilor teatrale ale lumii, fiind aclamat la scenă deschisă şi premiat în cele mai importante festivaluri naţionale şi internaţionale.
Clădirea teatrului a fost construită la mijlocul secolului al XIX-lea şi este azi un monument de arhitectură, aflat pe lista clădirilor care fac parte din patrimoniul cultural naţional.
Ziarul local „Mercur” este cel care face, în 1840, prima referire oficială despre o manifestare teatrală la Brăila. Clădirea a purtat de-a lungul timpului denumiri ca Teatrul Rally, Teatrul Regal, Teatrul Comunal (1919), Teatrul de stat Brăila-Galaţi (1949), iar din 1969 primeşte numele celebrei artiste de sorginte brăileană, Maria Filotti.
Construit în jurul anului 1850, Hotelul Rally reunea teatru, hotel, club, restaurant, cinematograf, arenă de vară, cofetărie. În anul 1860, în centrul Brăilei, sunt consemnate două săli cu scene pentru teatru. Una era la Cazinoul lui Nicoleto Armelini, situat pe locul unde s-a construit mai apoi Hotelul Francez, iar cea de-a doua era sala Rally, actualul imobil unde se află astăzi Teatrul „Maria Filotti”.
Pe tot parcursul secolului al XIX-lea, personalităţi de prestigiu ale artei europene, printre care Adelina Patti, Bianca Bianchini, Sarah Bernhardt, Ernesto Rossi, Saliapin şi George Enescu au oferit reprezentaţii memorabile publicului brăilean. A fost o perioadă bogată în reprezentaţii teatrale, susţinute de trupele de teatru ale lui Costache Halepliu, Mihail Pascaly, Fani Tardini, Costache şi Iorgu Caragiale, Theodor Theodorini, Alexandru Davilla, Aristizza Romanescu, Matei Millo, Constantin Tănase.
Teatrul Rally, inaugurat la 11 decembrie 1895, a găzduit prestigioase trupe din ţară şi din străinătate. Aici au debutat Hariclea Darclée, în 1881, şi Maria Filotti, în 1905. Teatrul Rally a devenit Regal, după spectacolul dat în onoarea Majestăţii Sale Carol I, în 1878.
În 1859, se iau primele măsuri pentru întărirea galeriei, iar în 1872 este consemnat un accident legat de căderea unei bucăţi din tavan. Cei doi proprietari ai clădirii, Ianache Rally şi George Rally, întocmesc un raport de constatare a reparaţiilor efectuate asupra clădirii, pe care îl înaintează către municipalitate. În raport se arată că au fost reparate, pe lângă tavan, arcul de deasupra uşii dinspre galerie, stâlpii cu arc din subteran, zidăria faţadei şi anumite părţi au fost consolidate cu coloane de fier.
În 1895, proprietarii clădirii, George şi Demostene Rally, se împrumută de la Dumitru Ionescu, fost primar al Brăilei, ipotecând imobilul. Prin neplata datoriei, teatrul intră în proprietatea lui Dumitru Ionescu.
În 1910, Teatrul Rally va fi cedat de proprietarul său, Dumitru Ionescu, prin testament, Primăriei. „Celor ce se vor folosi de ajutorul ce le las prin acest legat, le recomand din inimă iubire de dreptate şi adevăr şi mai presus aplicaţiunea la muncă neîntreruptă şi cinstită, că numai în aceasta eu am găsit mai multă mulţumire în viaţa mea. Milă către cei nenorociţi şi suferinzi şi dragoste desăvârşită către religie şi neam”, se arată în testamentul lui Dumitru Ionescu. Documentul prin care Dumitru Ionescu donează clădirea Primăriei Brăila este expus în Sala Monumentală a Teatrului.
Aici, la 15 aprilie 1949, se înfiinţează Teatrul de Stat Brăila-Galaţi, primul spectacol prezentat publicului fiind „La Ilie bun şi vesel”, de Ion Dămian, în regia lui Victor Bumbeşti.
Din 1954, Teatrul ia denumirea de Teatrul de Stat Brăila, iar în 1969 primeşte numele actriţei Maria Filotti, pe care îl poartă şi astăzi.
Maria Filotti, una dintre cele mai apreciate actriţe române ale secolului al XX-lea, s-a născut la 4 octombrie 1883, în comuna Batogu, judeţul Brăila. Urmează cursuri de teatru la Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică unde o are profesoară pe Aristizza Romanescu. „Veşnic sunt nemulţumită de mine”, sunt cuvintele pe care le-a pus la baza unei cariere strălucite această actriţă care s-a remarcat prin talent, dăruire, spirit analitic, inteligenţă, prestanţă şi devotament.
A jucat în 167 de piese, dintre care în 45 a deţinut roluri principale. Creaţiile sale din „Hedda Gabler”, de H. Ibsen, „Pescăruşul”, de A. P. Cehov, „O femeie fără importanţă”, „Evantaiul doamnei Windermere”, „Soţul ideal”, de O. Wilde, „Dama cu camelii”, după A. Dumas, „Anna Karenina”, după L. Tolstoi, „O noapte furtunoasă”, de I.L.Caragiale au rămas în galeria rolurilor memorabile ale teatrului românesc. Maria Filotti a fost membră în Comitetul Internaţional al Societăţii Universale de Teatru, societară de onoare a Teatrului Naţional din Bucureşti şi, timp de treizeci de ani, profesoară la Conservatorul de Artă Dramatică.
În perioada 1980-1988, clădirea teatrului a fost consolidată, renovată şi restaurată de o echipă de arhitecţi, constructori, graficieni, pictori, sculptori, ceramişti şi sticlari. Partea de pictură a fost restaurată de Nae Moldoveanu, Constantin Firică, Dumitru Miţurcă, Ştefan Câlţia şi Nic Mitrofan, cea de stucatură de Mihai Istudor şi Costel Badea, de ceramică s-a ocupat Dumitru Rădulescu, iar de vitralii din curtea interioară, Virgil Mihăescu şi Ion Stendl, coordonatorul de artă monumentală fiind Virgil Mihăescu.
Sala Mare a Teatrului a fost restaurată în perioada 1980-1983, cu elemente noi de artă monumentală, stucatură, pictură, candelabre şi corpuri de iluminat. Primul spectacol prezentat după restaurare, pe 13 februarie 1983, a fost „Despot Eraclidul”, de D. Mutaşcu, în regia lui Constantin Codrescu. Un interes deosebit l-a reprezentat cortina de pe scenă, creată de Val Munteanu şi realizată la Decorativa Bucureşti. Cortina cuprinde elemente care ţin de arhitectura şi istoricul Brăilei, casele şi corăbiile de altădată, bogăţiile Dunării şi ale Bărăganului, dar şi semnele simbolice ale teatrului. Sala Mare are 265 de locuri în stal, 32 locuri în loji, 10 locuri în loja centrală, 52 locuri la balcon. Are instalaţie de aer condiţionat, este dotată cu instalaţie computerizată de lumini, instalaţie modernă de sonorizare şi scenă culisantă.
Sala Studio a fost reamenajată şi dotată în perioada 2004-2005, în cadrul proiectului european cu finanţare Phare – „Integrarea socială a tinerilor cu dizabilităţi – Terapia prin teatru”. Sala este astăzi un spaţiu care beneficiază de aparatură modernă de lumini şi sunet, destinată în special spectacolelor de teatru experimental. Este organizată modular, are 75 de locuri, cu posibilitate de suplimentare până la 100 de locuri şi este dotată cu instalaţie de ventilaţie.
Teatrul mai are şi o sală de conferinţe, refăcută în 1988, dotată cu mobilier stil, care are un număr de 160 locuri. Muzeul teatrului, amenajat în foaier, cuprinde o mini-expoziţie de costume de teatru din spectacole importante, piese de mobilier recondiţionate, obiecte personale şi fotografii ale actriţei Maria Filotti, expoziţie de afişe din stagiunile trecute. Foaierul cu podium este dotat cu mobilier stil, candelabre, covoare manuale care reproduc modelul picturii de pe tavan. Foaierul mic este un spaţiu intim, elegant, situat în apropierea muzeului teatrului, care poate găzdui până la 30-40 de persoane pentru diverse manifestări.
În holul de intrare în Sala Studio se află o expoziţie de fotografii din spectacolele teatrului din perioada 1949-1980. Aici pot fi văzuţi actorii Vasilica Tastaman, Ştefan Mihăilescu Brăila, Mihai Pălădescu, Jeni Dumitrescu, Petre Simionescu, Dumitru Pâslaru.
Între 1980-1984, s-a realizat o nouă intrare principală dinspre Piaţa Traian, s-a creat Holul Monumental în directă legătura cu noua intrare, au fost reamenajate foaierele, s-a mărit scena şi s-a creat Sala Studio.
Clădirea monumentală a Teatrului „Maria Filotti” a intrat, de curând, într-un amplu proces de restaurare şi consolidare, proiect în valoare de peste 15 milioane de lei, realizat cu fonduri europene prin Programul Operaţional Regional. Proiectul, intitulat „Restaurarea şi consolidarea clădirii Teatrului Maria Filotti Brăila”, presupune execuţia lucrărilor de rezistenţă, arhitectură, acoperişuri, ornamente, instalaţii de ventilaţie şi instalaţii electrice, iar perioada de implementare este de 18 luni.
Potrivit primarului de Brăila, Aurel Simionescu, scopul principal al restaurării şi consolidării teatrului este includerea acestui monument istoric în circuitul turistic naţional şi internaţional, deschiderea lui permanentă spre vizitare atât pentru grupuri organizate, cât şi pentru vizitatori ocazionali.
„Intervenţiile vizează lucrări de arhitectură, de rezistenţă, de consolidare, de refacere a acoperişului, lucrări de refacere a instalaţiei electrice şi sanitare, ventilaţie, climatizare. Va fi, poate, cea mai pretenţioasă lucrare, pentru că este o serie întreagă de elemente atât artistice, cât şi de rezistenţă. Lucrările de reabilitare nu vor afecta activitatea teatrului. O să lucrăm şi la partea de acoperiş, pentru că am avut infiltraţii de apă. În subsol, atunci când s-au făcut intervenţiile, în anii „80, nu s-a făcut şi o hidroizolaţie corespunzătoare, doar ce se putea face la momentul respectiv. Din această cauză, umezeala urcă şi la parter există astfel de probleme. Partea de acoperiş trebuie ignifugată”, a declarat primarul Aurel Simionescu.
Valoarea totală a contractului este de 15,6 milioane de lei, din care 80,35% reprezintă fonduri europene nerambursabile, 17,65% bani de la bugetul de stat şi 2% contribuţia de la bugetul local. Proiectul asigură continuitatea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Brăila.
Ultimele intervenţii de amploare la imobil s-au făcut în perioada 1980-1988, când teatrul a fost consolidat, renovat şi restaurat de o echipă formată din arhitecţi, constructori, graficieni, pictori, sculptori, ceramişti şi sticlari.
Atât trecerea timpului, cât şi lipsa fondurilor şi-au pus amprenta pe aspectul şi funcţionalitatea clădirii care, deşi nu a suferit deocamdată deteriorări care să afecteze siguranţa în funcţionarea ei, prezintă fisuri în zidărie, în special pe faţadele dinspre Piaţa Traian şi strada Mihai Eminescu, infiltraţii vizibile la interior, provenite din lipsa de continuitate a învelitorii, ornamente şi tapet textil deteriorat, lipsa izolaţiei termice a podului, afectarea zidăriei de cărămidă a subsolului şi a parterului ca urmare a umidităţii excesive, degradarea tâmplăriei din lemn de la uşi şi ferestre şi lipsa unui sistem de ventilaţie şi încălzire-răcire a spaţiilor, care să corespundă standardelor actuale de confort.
Funcţional, clădirea, privită în ansamblul ei este un complex cultural de o importanţă deosebită. Prin proiectul „Restaurare şi consolidarea Teatrului Maria Filotti Brăila” se doreşte aducerea acestei clădiri la standardele Uniunii Europene şi păstrarea ei în patrimoniul oraşului.
„Restaurarea acestei clădiri va imprima un nou aspect arhitectonic zonei, ceea ce va duce la creşterea numărului de evenimente organizate în acest spaţiu şi implicit la creşterea numărului de vizitatori”, se arată în documentul ce cuprinde motivele care au stat la baza conceperii proiectului de restaurare.
Teatrul cuprinde, în momentul de faţă, două săli de spectacole, una cu 370 de locuri, iar cea de-a doua cu 100 de locuri, o sală de conferinţe cu 170 de locuri, o sală foaier cu 60 de locuri, două foaiere pentru manifestări expoziţionale şi expunere muzeală, un hol monumental, săli de repetiţii, ateliere de creaţie si producţie, bibliotecă, magazii de costume, decoruri şi recuzită, depozite pentru aparatură, cabine actori, scenă culisantă, birouri pentru administraţie şi secretariat literar şi agenţie teatrală.
Cu o istorie bogată şi impresionantă, Teatrul „Maria Filotti” din Brăila este astăzi un teatru de referinţă în ţară şi în lume. Repertoriul variat, alcătuit din piese ale dramaturgiei naţionale, precum şi din repertoriul universal, este pus în valoare de regizori valoroşi precum Cătălina Buzoianu, Alexa Visarion, Constantin Codrescu, Mircea Daneliuc, Dominic Dembinski, Victor Ioan Frunză. Lor şi se alătură regizorii tineri precum Radu Afrim, Radu Apostol, Sorin Militaru, Szabó Istvan, Radu Nichifor, Ilinca Stihi, Iris Spiridon, Alexandru Lustig, care au găsit în teatrul din Brăila spaţiul ideal pentru „înscenarea” temelor dramaturgiei contemporane.
Recunoaşterea valorii producţiilor artistice ale Teatrului „Maria Filotti” s-a concretizat prin invitaţii constante la festivaluri din ţară – Bucureşti, Braşov, Timişoara, Arad, Baia Mare, Piatra Neamţ, Galaţi, precum şi la evenimente din străinătate – Franţa, Turcia, Republica Moldova, Albania, Italia.
Începând din 1995, Teatrul „Maria Filotti” găzduieşte Concursul Internaţional de Canto „Hariclea Darclée”, iniţiat de soprana Mariana Nicolesco, iar din 2004 organizează Festivalul Internaţional de Teatru „Zile şi Nopţi de Teatru European”. (Text: Agerpres, Foto: ro.wikipedia.org, facebook.com/teatrulmariafilotti)
