Vâlcea este cunoscut ca fiind judeţul necropolelor domneşti, aici existând trei mănăstiri de tezaur, desemnate de mari domnitori ai Ţării Româneşti pentru a le fi mormânt. Însă mai există o a patra biserică, legată nu de sfârşitul, ci de începutul vieţii unui alt mare domnitor, Mihai Viteazu.
Chiar dacă teoria este controversată, există indicii că la Drăgoeşti ar avea adevăratele origini domnitorul primei uniri. Biserica Sfinţii Trei Ierarhi a fost recent reabilitată pe un grant european, Primăria comunei reuşind să argumenteze prin documente că este locul de botez al marelui domnitor.
Cozia, mănăstirea care „linişteşte” Oltul după ieşirea acestuia din defileu, este locul unde Mircea cel Bătrân a ales să îşi doarmă somnul de veci şi unde mii de pelerini vin săptămânal să se reculeagă la mormântul singurului domn din istoria noastră care a învins armata unui sultan şi nu oricare, chiar Baiazid, cuceritorul Constantinopolului.
Arnota, unde domnitorul Matei Basarab, cel care a adus carte, tipar şi a înnobilat şcoala monahală românească, a ales să fie înmormântat, pe versantul sudic al munţilor Buila, într-o bijuterie arhitecturală cochetă, mănăstire situată la 700 de metri altitudine.
Şi nu în ultimul rând, „perla coroanei”, Hurezii, mănăstirea sfântă pe care Constantin Brâncoveanu a ales-o să-i fie mormântul şi unde o parte din rămăşiţele sale pământeşti au fost aduse în vara anului trecut, de către PF Daniel.
Dar mai există şi Biserica Sfinţii Trei Ierarhi din Drăgoeşti, unde, după anumiţi istorici, ar fi adevăratele origini ale lui Mihai Viteazul, unde acesta ar fi fost botezat. Povestea începe pe malul stâng al râului Olt, la limita dintre Subcarpaţi şi dealurile viilor. Comuna Drăgoeşti, aşezată pe malul stâng al Oltului, este „localitatea boierilor”, cum o cunosc istoricii vâlceni, de aici începând podgoriile, în jos, spre Drăgăşani, iar în sus, pădurile, spre munte.
„Aici începe povestea pe care istorici cum ar fi E.M. Kreţzulescu o certifică la Arhivele Naţionale şi chiar documente aflate în custodia Râmnicului o confirmă. Şi anume faptul că Mihai Viteazu s-a născut la Drăgoeşti, după care este dus în secret, adică după botezul de aici, de la biserică, la Târgul de Floci. Oricum, în legătură cu originea marelui voievod sunt şi acum multe neclarităţi, unele izvoare spun că, de fapt, nu este fiul lui Pătraşcu, ci al unui grec, alte izvoare îl certifică pe Mihai ca fiind fiul lui Pătraşcu Vodă şi al Teodorei. Cei mai mulţi însă merg spre varianta că Mihai este fiul lui Pătraşcu Vodă”, a declarat primarul comunei Drăgoeşti, Gheorghe Melente.
Istoricii vâlceni vin să argumenteze, la rândul lor, acest aspect, că locul de naştere al lui Mihai Viteazu este în Drăgoeştii Vâlcii, bazându-se nu doar pe datele episcopului Râmnicului de la sfârşitul veacului al XIX-lea, Ghenadie Enăceanu, dar şi pe faptul că toate rudele lui Mihai sunt înmormântate la Vâlcea.
„Nici cei din Ialomiţa nu au dovezi clare că Mihai s-ar fi născut în Târgul de Floci, dar la Vâlcea există câteva repere care nu pot fi ignorate. De exemplu, la Proieni există biserica unde sunt documente că Mihai s-a căsătorit cu doamna Stanca. Doamna Stanca a murit de ciumă în 1603, iar mormântul ei este la Arhiepiscopia Râmnicului. Mama lui Mihai, Teodora, este înmormântată la Mănăstirea Cozia, după ce a murit în anul 1605. Iar faptul că Pătraşcu Vodă a stat un an la Râmnic, anul de dinaintea morţii, toate vin ca argumente să susţină teoria că Mihai s-a născut la Drăgoeşti”, a declarat prof. dr. Sorin Oane.
În acest sens vine ca un ultim argument faptul că Mihai Viteazu a terminat de construit biserica Cuvioasa Paraschieva din Râmnicu Vâlcea, biserică începută de Pătraşcu Vodă, iar în actele acestei biserici menţionează faptul că a terminat „zidirea tatălui său”.
Aşadar, în anul 1557, varianta care apare şi în înscrisurile lui Kretzulescu şi ale episcopului Enăceanu, Pătraşcu Vodă fiind grav bolnav, se retrage cu o parte din curtea sa la Râmnicu Vâlcea. Alături de Pătraşcu se aflau Socol Vornicul, Tudor vel Logofăt, Dragomir Vistier, Stanciu Spătar, Radu Stolnic, Vlad Comis dar şi soţia sa de a doua, Teodora, însărcinată. Pătraşcu moare, iar Mihai este fiu postum. Acesta este ţinut în secret la Drăgoşeti şi botezat la biserica Sfinţii Trei Ierarhi.
„Cum vedem, Mihaiu Vodă a rămas mic de tot şi, date fiind împrejurările vremei, el a fost crescut departe şi de bună seamă nu sub nume de voevod, ci sub alt nume”, se arată în cronicile lui Enăceanu de la Râmnic.
Astfel, biserica din Drăgoeşti ca şi cea din Proieni, unde Mihai s-a căsătorit cu doamna Stanca, vin să întărească alături de Cozia, Arnota şi Hurezi, că Vâlcea a fost un judeţ domnesc, unul ales de marii voievozi ai Ţării Româneşti să fie loc de spiritualitate, de cultură şi loc de odihnă de veci.
„Nu-i puţin să spui că Mircea cel Bătrân, Matei Basarab, Mihai Viteazu, Neagoe Basarab, Radu de la Afumaţi şi Constantin Brâncoveanu au ales Vâlcea ca loc privilegiat al domniei lor, au ales să facă aici adevărate academii ecleziaste, au ales loc de închinăciune, au ales să fie înmormântaţi în acest frumos judeţ, primul din ţară, atestat documentar”, conchide profesorul Oane. (Text: Agerpres, Foto: monument-istoric.ro)
