Cu statut de arie naturală protejată şi de monument al naturii, potrivit Legii 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, Secţiunea a III-a – zone protejate, şi având o suprafaţă de 0,10 ha, Peştera Meziad este una dintre cele mai importante atracţii turistice din Munţii Apuseni. Peştera Meziad este, totodată, parte componentă a sitului de importanţă comunitară Natura 2000 Defileul Crişului Repede-Pădurea Craiului.
Situată în judeţul Bihor în regiunea sud-estică a Munţilor Pădurea Craiului şi zona de vest a Munţilor Apuseni, Peştera Meziad se deschide la o altitudine de 435 m în versantul drept al Văii Peşterii, la 3,7 km amonte de confluenţa acesteia cu Valea Meziadului care, la rândul său, este afluent al Văii Roşia (bazinul Crişului Negru).
Portalul de dimensiuni impresionante – 16 m înălţime şi 10 m lăţime -, interiorul cu săli uriaşe, coloniile mari de lilieci şi formaţiunile deosebit de frumoase – stalactite, stalagmite, coloane, draperii, reprezintă caracteristicile unice ale acestei formaţiuni carstice.
Peştera are o dezvoltare de 6.292 m din care 1.038 m sunt amenajaţi pentru turişti, restul fiind considerat parte a rezervaţiei naturale şi este accesibil numai pentru speologi. Peştera este dezvoltată pe două nivele de carstificare.
Un nivel inferior, care însumează 1.542 m lungime, caracterizat prin spaţii neobişnuit de ample, ce măsoară frecvent între 20-30 m lăţime şi 15-20 m înălţime. Nivelul superior are o lungime totală de 3.208 m. Cele două nivele se suprapun în regiunea ce formează un pod natural, înălţimea totală a cavernamentului atingând 35 m.
Traseul turistic amenajat trece prin săli impresionante precum: Sala Mare, Galeria Tulnicului, Gâtul Dracului (podul natural), Galeria Turnurilor, Sala Piramidei.
Primul care a semnalizat existenţa acestei peşteri în literatura de specialitate a fost geograful austriac Adolf Schmidl (1863), care a publicat şi un crochiu al cavităţii, însumând l.150 m.
Peştera a fost explorată în perioada 1921-1926, celebrul savant Emil Racoviţă şi colaboratorii săi de la Institutul de speologie efectuând mai ales cercetări biospeologice.
Geologul clujean Erno Balogh a iniţiat, în 1932, lucrări de topometrie, în urma cărora lungimea peşterii a ajuns la 3.464 m. În intervalul 1968-1972, Peştera Meziad a făcut obiectul unor ridicări topografice de precizie, efectuate de o echipă a Sectorului Cluj-Napoca al Institutului de speologie ”E. Racoviţă”, formată din specialiştii Teodor Rusu, Gheorghe Racoviţă şi Valentin Crăciun, ridicări care au stabilit lungimea reţelei subterane la 4.750 m, plasând Peştera Meziad, în acel moment, pe locul 9 în ierarhia peşterilor din ţara noastră.
În 1992 se ajunge la lungimea de 6.292 m, considerată de specialişti ca fiind cea finală. Denivelarea totală a peşterii este de +89 m.
În urma numeroaselor cercetări ştiinţifice, în peşteră s-au găsit urme din paleolitic şi neolitic, fiind o peşteră locuită de Homo sapiens şi de animale ca Ursus spelaeus (ursul de cavernă). Peştera oferă condiţii prielnice pentru hibernarea coloniilor mari de lilieci protejaţi la nivel naţional şi internaţional, cea mai cunoscută fiind specia Miniopterus schreibersii, care se găseşte în zona denumită Sala Liliecilor. Totodată, peştera adăposteşte organisme microscopice endemice.
În perioada 2012-2013, formaţiunea carstică a făcut obiectul unui proiect complex de amenajare şi punere în valoare, numit ”Peştera Meziad, o peşteră pentru natură şi oameni”, proiect finanţat în cadrul programului „Green Entrepreneurship” de către „Romanian American Foundation” şi Fundaţia pentru Parteneriat.
Alături de Peştera cu Cristale din mina Farcu, Peştera Meziad face parte din reţeaua internaţională ISCA – peşteri amenajate cu pasarele şi sistem de iluminat, oferind turiştilor, adulţi sau copii, experienţe deosebite, în condiţii de maximă siguranţă, potrivit facebook.com/PesteraMeziad.
Peştera Meziad este deschisă vizitatorilor în fiecare zi a săptămânii, între orele 10.00 – 17.00 (ultima intrare este la ora 17.00). În perioada decembrie – februarie, vizitele se fac doar în urma unei programări, în intervalul orar 10.00-17.00. Costul unui bilet de intrare este de 10 lei pentru un adult şi 7 lei pentru un elev, se arată pe pagina Facebook dedicată acestei peşteri.
Accesul spre Peştera Meziad se face urmând traseul auto Oradea – Beiuş – Remetea – localitatea Meziad (din centrul localităţii se virează stânga, urmărind indicatoarele) – Peştera Meziad. La peşteră se poate ajunge şi prin două trasee turistice, ambele marcate cu triunghi albastru. Primul traseu (9 km) porneşte de la motelul ”Leşu” din Valea Iadului şi ajunge la peşteră pe la izvoarele Văii Peşterii. Cel de-al doilea (22,5 km), pleacă de la staţiunea Stâna de Vale şi, având ca punct culminant Piatra Tisei (l.057 m), coboară la Cabana Meziad. (Text: Agerpres, Foto: facebook.com/PesteraMeziad, Video: youtube.com)
