Biblioteca de cărţi rare şi manuscrise Beinecke a Universităţii Yale este cea mai mare clădire din lume dedicată izolării şi conservării carţilor rare, manuscriselor şi documentelor. Finalizată în 1963 şi situată în campusul Universităţii Yale, în New Haven, Connecticut, biblioteca are spaţiu pentru aproximativ 780.000 de volume.
În prezent, deţine aproximativ 500.000 de volume şi mai multe milioane de manuscrise, inclusiv originalul Bibliei Gutenberg şi misteriosul manuscris Voynich, printre multe altele.
Înainte de construirea bibliotecii, cărţile rare şi valoroase ale Bibliotecii Colegiului Yale erau ţinute pe rafturi speciale la Biblioteca Colegiului, acum cunoscută sub numele Dwight Hall.
Mai târziu, în 1930, când a fost construită Biblioteca Memorială Sterling, universitatea a creat o sală de lectură dedicată cărţilor rare. Când colecţia a crescut, sala de lectură Sterling a devenit prea mică şi improprie pentru conservarea manuscriselor delicate şi a apărut necesitatea unei biblioteci mai mari.
Scopul principal a fost păstrarea documentelor. Provocarea a fost realizarea unui iluminat amplu în interior, pentru ca oamenii să poată studia şi citi într-un mediu plăcut, dar limitând, în acelaşi timp, cantitatea de lumină, care afectează volumele stocate.
În acest scop, exteriorul clădirii este realizat din marmură translucidă, care permite luminii să difuzeze şi să ilumineze interiorul, fără a provoca daune documentelor rare adăpostite în interior.
Manuscrisul Voynich
Clădirea, făcută din marmură de Vermont şi granit, bronz şi sticlă, are baza sub forma unui dreptunghi de 60 pe 105 metri şi este înconjurată de construcţii în stil neo-clasic şi gotic. În centrul clădirii, se află un turn de sticlă pentru cărţi, cu mai multe niveluri, care se ridică prin miezul clădirii.
Originalul Bibliei Gutenberg
Acest turn poate depozita 180.000 de volume şi conţine valoroasa colecţie într-o zonă fără acces pentru public, în general, cu excepţia bibliotecarilor. Două scări de marmură de mari dimensiuni urcă până la nivelul mezaninului, care permite oamenilor să se deplaseze în jurul turnului de sticlă.
Turnul este echipat cu un sistem de stingere a incendiilor, care utilizează – în loc de aspersoare cu apă, care ar dăuna colecţiilor de cărţi rare – o combinaţie de gaze, care, pompată între rafturi, opreşte procesul de ardere.
Subsolul bibliotecii are două niveluri, care conţin echipamente mecanice şi un raft mare pentru cărţi la nivelul inferior, un alt raft mai mic, catalogul şi referinţele, o sală de lectură numai pentru personal, birouri, precum şi o curte subterană, la nivelui celălalt al subsolului.
Bibliotecă Beinecke este deschisă tuturor studenţilor de la toate facultăţile de la Yale, precum şi cercetătorilor invitaţi. (Traducere şi adaptare după amusingplanet.com, Foto: serenade-rabbitnest.blogspot.in, flickr.com, yaleuniversity.tumblr.com, archdaily.com, en.wikipedia.org)
