Bal de Lăsata Secului la -10 grade Celsius

0
69

bal-lasata-secului-06

Peste o mie de persoane, din întreg judeţul Harghita, au participat sâmbătă, 6 ferbuarie, în localitatea Ditrău, la tradiţionalul bal de Lăsata Secului, în cadrul căruia au fost alungate spiritele rele, iarna a fost „îngropată”, oamenii putând intra astfel mai curaţi în Postul Paştelui Catolic.

În ciuda temperaturii de minus 10 grade Celsius şi a ceţei dese, participanţii s-au adunat în centrul localităţii purtând costumaţii diverse, prin care au ridiculizat păcatele omeneşti, defectele şi proastele obiceiuri, de care trebuie să uite la intrarea în post.

La bal au venit doamne în vârstă îmbrăcate în clovni, bărbaţi machiaţi strident şi purtând straie femeieşti, „preoţi”, care erau mai preocupaţi de cele lumeşti decât de cele sfinte,”doctori”, care cereau bani înainte de consultaţie sau „poliţişti” un pic băuţi, care făceau curte fetelor prezente la sărbătoare.

„Suntem îmbrăcaţi aşa urât pentru că vrem să speriem iarna şi frigul şi vrem să plece de la noi. Că ne-am săturat de atâta frig, mai ales că avem lemne, dar nu avem cu ce să le cumpărăm’, a spus o doamnă îmbrăcată foarte colorat.

bal-lasata-secului-02

De asemenea, printre participanţi s-au numărat miresele „însărcinate”, „călugăriţele”, care dansau cu foc, „prinţi” ştirbi, care purtau coroane făcute din oase de vită, „jurnaliştii”, care denaturau adevărul sau binecunoscuţii ‘drăcuşori’, ce foloseau nişte foarfece speciale cu care îi atenţionau pe spectatori.

Oamenii nu au uitat nici de subiectul momentului, criza migranţilor, printre participanţi numărându-se şi persoane „din diferite ţări” care îşi căutau „cazare” în Ditrău.

bal-lasata-secului-01

Ca în fiecare an, nu au lipsit „oamenii cu cenuşa”, adică bărbaţi care poartă saci de cenuşă şi care semnifică faptul că, la romano-catolici, postul începe în „miercurea cenuşii”, iar cu o zi înainte toate vasele trebuie curăţate cu cenuşă pentru a îndepărta orice urmă de grăsime. Fiecare grup a fost însoţit de muzicieni, care au întreţinut atmosfera cu cântece tradiţionale.

Balul de fărşang, cum se spune în zonă (n.r: farsang, în limba maghiară), este unul în care distracţia este obligatorie, este permis aproape orice, iar tinerii trebuie să facă foarte mult zgomot, pentru a alunga iarna şi duhurile rele. Evenimentul este unul foarte iubit şi la el participă persoane de diferite vârste, de la copii de câţiva ani până la bătrâni care se bucură că tradiţia este respectată.

bal-lasata-secului-05

După ce organizatorii au declarat deschis evenimentul, alaiurile venite din 13 comune, în frunte cu mascota Ilyes au defilat pe străzile comunei Ditrău şi au prezentat mici scenete în care au ironizat proastele obiceuri, cum ar fi corupţia, minciuna, desfrâul sau lenea.

În mod tradiţional, sătenii i-au aşteptat pe participanţii la fărşang în faţa caselor sau la colţurile uliţelor şi le-au oferit cartofi fierţi cu brânză, slănină afumată, pâine cu untură şi ceapă, gogoşi, prăjituri, ceai fierbinte, şi nelipsita…palincă.

La finalul balului s-a dat foc păpuşii din paie care semnifică spiritele rele, păcatele omeneşti sau iarna friguroasă, ca un simbol al purificării înainte de intrarea în Postul Paştelui.

bal-lasata-secului-03

Această sărbătoare îşi are originile în Evul Mediu sau, aş putea să spun, chiar în vremurile păgâne. De fapt, este sărbătoarea când ne luăm rămas bun de la iarnă şi sărbătorim venirea primăverii. Și asta se face prin zgomot şi diferite ritualuri simbolice. Figura fărşangului este păpuşa de paie, care reprezintă iarna, frigul, mâncărurile grase, de la care trebuie să ne luăm rămas bun. Și acestei păpuşi i se dă foc, iar focul are o semnificaţie de purificare, deci semnificaţia simbolică este purificarea, pentru că intrăm în Postul Paştelui. (…) În anumite zone, focul de paie se face în apropierea unei ape, iar cenuşa se aruncă în apă, ştiut fiind faptul că atât apa, cât şi focul sunt simboluri ale purificării”, a declarat Ferencz Angela, director al Centrului Cultural Judeţean Harghita, organizator principal al evenimentului.

bal-lasata-secului-04

Istoricii spun că acest obicei a apărut în Europa medievală, în 1126, la Veneţia, iar credincioşii romano-catolici maghiari din Transilvania au început să îl practice în secolul al XVI-lea.

Balul de fărşang se ţinea pe ascuns şi în timpul dictaturii comuniste, întrucât fusese interzis pentru că la el se aduna un număr mare de persoane. În prezent, organizatorii îl promovează ca şi destinaţie de turism cultural.

Anul viitor, tradiţionalul eveniment va fi găzduit de oraşul Vlăhiţa.

Paştele catolic va fi sărbătorit în acest an în data de 27 martie. (Text, foto si video: Agerpres)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.