La 4 februarie 1967, a început construcţia Autostrăzii Bucureşti – Piteşti, prima autostradă din România, denumită şi A1. Lucrările de construcţie au fost finalizate în 1972, autostrada având o lungime de 96 de kilometri şi patru benzi de circulaţie.
Autostrada Bucureşti-Piteşti a fost proiectată de către specialiştii de la Institutul de Proiectări Transporturi Auto, Navale şi Aeriene (IPTANA).
Autostrada Bucureşti — Piteşti este amplasată pe Coridorul IV Pan-European de transport, care traversează teritoriul României (Nădlac — Arad — Deva — Orăştie — Sebeş — Sibiu — Râmnicu Vâlcea — Piteşti — Bucureşti — Feteşti — Constanţa).
Într-o ştire Agerpres din 22 mai 1968, despre construcţia Autostrăzii Bucureşti-Piteşti, se arăta că ”recent, în graficul de execuţie a fost consemnată începerea turnării fundaţiei de beton a părţii carosabile din zonele Ioneşti şi Ciorogârla”. În aceeaşi ştire, se consemna faptul că pe şantierele autostrăzii erau utilizate staţii automate de preparare a asfaltului, combine de stabilizare a fundaţiilor, precum şi echipament electronic de control al diferitelor faze ale proceselor tehnologice, precum şi faptul că, potrivit proiectului, la sfârşitul anului urma să fie terminată construcţia sectorului Bucureşti-Ciorogârla-Petreşti, în lungime de 36 km.
Șantierele Departamentului transporturilor auto, navale şi aeriene au terminat executarea primelor două benzi de circulaţie ale autostrăzii care va lega Capitala de oraşul Piteşti, se arăta într-o ştire Agerpres, preluată de ziarul ”Scânteia” din 9 ianuarie 1970.
”Noua arteră, în lungime de 100 km, va străbate cea mai mare parte din terasa Argeşului, în apropiere de localităţile Ciorogârla, Bolintinul, Ioneşti şi Găeşti. În scopul sporirii vitezei de circulaţie a autoturismelor până la 140 km pe oră, a tonajului, precum şi a siguranţei rutiere s-au amenajat pasaje denivelate peste liniile ferate ce pornesc din Bucureşti spre Craiova şi Giurgiu, curbe şi pante caracterizate printr-o mare vizibilitate, locuri de parcare. O dată cu primele zile ale anului 1970 constructorii au început lucrările cuprinse în faza a doua — executarea restului de două benzi de circulaţie”, se mai relata în ştirea Agerpres.
”Începând cu data de 11 septembrie, pe autostrada Bucureşti — Piteşti va fi permisă şi circulaţia autocamioanelor de toate categoriile, cu excepţia trailerelor şi autocamioanelor de gabarit depăşit, care vor putea folosi, în continuare, traseul drumului naţional nr. 7 Bucureşti-Găeşti-Piteşti”, se arăta într-un articol din ziarul ”România liberă” din 7 septembrie 1972.
DN 7, prin Bucureşti-Titu-Găeşti-Piteşti, este folosit şi ca rută alternativă în perioade de aglomerare pe Autostrada Bucureşti-Piteşti.
Autostrada Bucureşti-Piteşti a suferit lucrări de reabilitare, efectuate în perioada 1997-2000, precum şi mai multe reparaţii efectuate între anii 2002 şi 2004. În 2003, au avut loc lucrări de reparare a Autostrăzii Bucureşti-Piteşti pe tronsonul km 23-46, prin tehnica ranforsării.
După modernizarea ale cărei lucrări s-au încheiat în anul 2000, Autostrada Bucureşti-Piteşti a fost dotată cu trei noduri rutiere şi zece pasaje superioare noi (din totalul de 14 noduri rutiere şi 26 de pasaje). Modernizarea a mai presupus reabilitarea a cinci poduri de traversare, precum şi amplasarea a 210 km de parapet.
În 2004, au început lucrările de realizare a şoselei de centură din partea de est a oraşului Piteşti, de fapt o extindere a Autostrăzii Bucureşti — Piteşti. Centura ocolitoare a municipiului Piteşti (14 km de autostradă, cu două benzi pe sens) a fost dată în folosinţă în noiembrie 2007.
La 22 octombrie 2008, a fost inaugurat pasajul rutier subteran de la Bascov, judeţul Argeş, cu o lungime totală de 760 de metri, din care 230 de metri de tunel acoperit. Pasajul subteran de la Bascov face legătura între autostrada A1, care ocoleşte municipiul Piteşti prin est şi DN 7, asigurând fluidizarea traficului pe ruta Bucureşti — Râmnicu Vâlcea — Sibiu. (Text si foto: Agerpres)
