Prefectura Argeş
Suprafaţă totală: 6.826,3 kmp
Numărul oraşelor: 7, dintre care 3 municipii: Piteşti, Câmpulung, Curtea de Argeş
Numărul comunelor: 95
Numărul satelor: 577
Judeţul Argeş este situat în partea central-sudică a României, la poalele Carpaţilor Meridionali, având o formă alungită pe linia Nord-Sud. Ocupă 2,9% din teritoriul ţării, fiind al 11-lea ca mărime.
Potrivit Direcţiei Judeţene de Statistică Argeş, la 20 octombrie 2011, populaţia stabilă a judeţului Argeş era de 612.431 persoane (locul 10 în ierarhia judeţelor ţării, după acest indicator). Gradul de urbanizare al judeţului este 45,9%. Numărul persoanelor din mediul urban este de 281.642, iar al celor din mediul rural 330.789.
La Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor – 2011 informaţiile privind etnia au fost disponibile pentru 588.400 persoane. Dintre acestea, s-au declarat români 97,06%, romi 2,8% şi maghiari 0,04%.
Pe teritoriul judeţului se intersectează paralela de 45 de grade latitudine nordică cu meridianul de 25 de grade longitudine estică, acest punct marcând jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord, dar şi jumătatea distanţei dintre Oceanul Atlantic – Vest şi Munţii Urali – Est.
Se învecinează cu judeţele Braşov şi Sibiu la Nord, având ca limită de despărţire crestele înalte ale Munţilor Făgăraş (cel mai înalt masiv muntos din România) şi Pietrei Craiului, cu Dâmboviţa la Est, cu Teleorman la Sud şi judeţele Olt şi Vâlcea la Vest.
Cetatea Poenari
Situat în bazinul Argeşului superior, râu al cărui nume îl poartă, judeţul este străjuit la Nord de crestele Munţilor Făgăraş, cu vârfurile Moldoveanu (2.543 m, cel mai înalt din ţară) şi Negoiu (2.535 m), iar la Sud coboară în Câmpia Română. Predominante sunt formele de relief de înălţime medie (55%) – Dealurile Subcarpaţilor Getici şi Podişul Getic, iar restul sunt munţi (25%) şi câmpii (20%).
Regiunea montană din Nord cuprinde culmile cele mai înalte din Carpaţii Meridionali şi partea vestică a masivului Bucegi, cu munţii Leaota şi Piatra-Craiului, despărţiţi de culoarul tectonic Bran-Rucăr.
Judeţul are o bogată reţea hidrografică, cu două bazine: Argeş, în zona de munte şi de deal, şi bazinul Vedea, în zona deluroasă şi cea de câmpie.
Lista rezervaţiilor naturale din judeţul Argeş cuprinde numeroase arii protejate de interes naţional, declarate prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000: Avenul din Grind din Dâmbovicioara, de tip speologic (0,50 ha); Calcarul numulitic de la Albeşti, de tip geologic şi paleontologic, monument al naturii ce se întinde pe o suprafaţă de 1,50 ha; Golul alpin Moldoveanu – Capra (5.000 ha); Golul alpin Valea Rea – Zârna (6.480 ha), Granitul de la Albeşti, de tip geologic, monument al naturii (0,5 ha); Lacul Bascov, de tip avifaunistic (162 ha); Lacul lui Bârcă, de tip botanic (20,4 ha), lacurile declarate monumente ale naturii Buda, Galbena IV, Hârtop I, Hârtop II, Hârtop V, Iezer, Munţii Făgăraş, Izvorul Muşeteică, Jgheburoasa, Mănăstirii, Scărişoara Galbenă, Valea Rea, Zârna; Locul fosilifer Suslăneşti, de tip paleontologic (3,5 ha); Microrelieful carstic de la Cetăţeni, de tip geologic şi peisagistic (10 ha); Poiana cu narcise Negraşi, de tip floristic (4,1 ha); Peştera Dâmbovicioara; Peştera Dobreştilor; Peştera nr. 15; Peştera de la Piscul Negru; Peştera Stanciului; Peştera Uluce; Valea Vâlsanului (10.000 ha), Zona carstică Dâmbovicioara – Brusturet (2.000 ha), Zona carstică Măgura – Nucşoara (15,8 ha).
Cel mai mare lac antropic din judeţ este Vidraru, cu o suprafaţă de 825 ha şi un volum util de aproximativ 470 milioane mc.
Lacul Vidraru
În Subcarpaţii Getici, la Nucşoara, este localizat Lacul Învârtita, format pe gips, singurul de acest fel cunoscut în ţară, cu o suprafaţă de 2,2 ha şi adâncime maximă de 5 m. În zona montană se află lacuri de origine glaciară: Buda, Capra, Călţun, Podu Giurgiului.
Către Sud, dealurile sunt străbătute de ape curgătoare, formând terasele largi ale Piemonturilor Cotmenei, Argeşului şi Cândeştiului, cu versanţi cu întinse zone de livadă şi viţă de vie. Treapta sudică de câmpie este fragmentată de râurile Argeş, Dâmbovnic, Cotmeana, Teleorman în lunci largi şi fertile, constituind o importantă zona cerealieră a judeţului.
Condiţiile naturale – relieful, regimul hidrografic relativ bogat, compoziţia solurilor şi clima se reflectă în structura fondului funciar. Păşunile şi fâneţele naturale, dealurile subcarpatice – propice pomiculturii şi viticulturii, luncile din zona sudică – favorabile diverselor culturi cerealiere, formează suprafaţa agricolă şi ocupă 50,5% din teritoriul judeţului. La resursele naturale se adaugă aurul verde – pădurile şi vegetaţia forestieră. Importante sunt şi zăcămintele de uraniu din judeţ, de ţiţei şi gaze naturale, cărbuni, minereuri nemetalifere.
Structura administrativă a judeţului cuprinde, pe lângă cele trei municipii, patru oraşe: Costeşti, Mioveni, Topoloveni şi Ştefăneşti.
Oraşul Mioveni este situat în centrul judeţului Argeş, la 15 km de municipiul Piteşti şi la 125 km de Capitală, pe DN 73 Piteşti – Câmpulung Muscel. Din punct de vedere al creşterii economice, se situează între primele oraşe ale ţării. Începând cu anul 1968, aici s-au asamblat primele autoturisme Dacia, platforma industrială menţinând un ritm constant de dezvoltare. Economia oraşului şi-a păstrat un pronunţat caracter industrial, prin existenţa platformei industriale Dacia-Renault.(Text: Agerpres, Foto: prefecturaarges.ro, ro.wikipedia.org)
