ARGEŞ: Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii de la Goleşti

0
25

Muzeul-Golesti1

Zeci de gospodării ţărăneşti din toate zonele etnografice ale României pot fi vizitate la Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii de la Goleşti, judeţul Argeş, singurul din ţară dedicat celor două ocupaţii tradiţionale.

„La momentul înfiinţării era singurul muzeu etnografic în aer liber din România şi din Europa dedicat celor două îndeletniciri. Din câte ştiu, a rămas unic şi în ziua de astăzi”, afirmă directorul complexului muzeal, Filofteia Pally.

Secţia „Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii din România” a fost înfiinţată în anul 1966, la iniţiativa unor reputaţi cercetători din domeniul etnografiei, în cadrul Complexului Muzeal Goleşti, care mai cuprinde conacul Goleştilor, construcţie datând din secolul al XVII-lea.

Proiectul viitorului muzeu, întocmit de arhitectul Paul Niedermaier, prevedea iniţial construirea unui sat cu 34 de gospodării, 18 viticole şi 16 pomicole. Repartiţia pe provincii istorice cuprindea şapte gospodării viticole şi şapte pomicole din Oltenia şi Muntenia, o gospodărie viticolă din Dobrogea, patru gospodării viticole şi patru pomicole din Moldova, precum şi şase gospodării viticole şi cinci pomicole din Transilvania.

Muzeul-Golesti2

„Proiectul a prevăzut prezentarea exponatelor în cadrul unui sat românesc din secolul al XIX-lea, prin ansambluri gospodăreşti care să aducă în prim plan întregul sistem cultural. Este o Românie în miniatură, călătoria pe uliţele acestui sat propune o veritabilă călătorie prin România. Fiecare zonă a fost pusă în valoare”, spune Filofteia Pally.

Ca în cazul oricărui muzeu etnografic în aer liber, exponatele au fost obţinute prin achiziţii sau donaţii. Demontarea gospodăriilor din zonele de origine, transportul şi reinstalarea lor implică operaţiuni extrem de complexe, care durează, de regulă, mai mulţi ani.

Atât construcţiile, cât şi instalaţiile specifice viticulturii şi pomiculturii trebuie să fie foarte bine protejate, având în vedere vechimea lor şi faptul că sunt expuse intemperiilor.

Muzeul-Golesti3

„Lemnul, materialul tradiţional de construcţie, este foarte perisabil. Acesta este şi motivul pentru care cele mai vechi construcţii pe care le deţinem sunt de la începutul secolului al XVIII-lea”, a explicat directorul muzeului.

La Goleşti se află peste 200 de monumente de cultură tradiţională, în principal case şi anexe gospodăreşti, clasificate în categoria tezaur. Există, de asemenea, un patrimoniu mobil format din aproximativ 60.000 de piese, aici intrând instalaţii viticole şi pomicole, obiecte de inventar gospodăresc, obiecte din lemn sau piatră şi textile.

În fiecare gospodărie sunt expuse teascuri şi poverne, folosite la prelucrarea fructelor. Există însă şi un sector distinct de pivniţe, construcţii ridicate în vii sau livezi pentru adăpostirea uneltelor şi a butoaielor cu vin şi ţuică.

„Interesant este că aceste pivniţe nu erau încuiate. Ba mai mult, podgoreanul lăsa pe o masă şi o ulcică, pentru ca trecătorul să nu-i facă pagubă, să umple ulcica cu vin, să-şi astâmpere setea şi să-i mulţumească celui care l-a omenit astfel. (…) Asta arată faptul că era, atunci, o perioadă de sănătate a vieţii morale”, povesteşte Filofteia Pally.

***
Gospodăriile din cadrul Muzeului Viticulturii şi Pomiculturii de la Goleşti sunt grupate sub forma unui sat românesc, care urmează conturul ţării, fiecare înglobând în cadrul ei atât casa de locuit, cât şi toate dependinţele aferente şi uneltele de lucru specifice.

Muzeul-Golesti4

În cadrul muzeului se regăsesc gospodării viticole din Glodeni-Gorj, Puţuri-Dolj, Ighiu-Alba, Moţăţei-Dolj, Zapodeni-Vaslui, Pădureni-Vrancea, Ostrov-Constanţa, Văleni de Munte-Prahova, Ştefăneşti-Muscel şi Drăgăşani-Vâlcea. Gospodăriile pomicole provin din Cerna-Mehedinţi, Jugur-Muscel, Vultureşti-Muscel, Făget-Banat, Giuleşti-Maramureş, Haţeg-Hunedoara, Arieş-Alba, Lunca Ilvei-Bistriţa Năsăud, Rădăşeni-Suceava, Chiojd-Buzău, Bran-Braşov, Izvoru-Dâmboviţa, Cuca-Argeş, Scorniceşti-Olt şi Topana-Olt.

Există şi trei gospodării mixte, pomi-viticole, aduse din Băleşti-Gorj, Almaş-Arad şi Slăveşti-Teleorman.

Un sector distinct este destinat pivniţelor, iar într-un alt sector specializat se află povernele, în care se prepara ţuica.

În cadrul secţiei în aer liber sunt expuse şi instrumentele pentru prelucrarea strugurilor. În această categorie intră linurile, care erau folosite la stoarcerea strugurilor prin călcarea lor cu picioarele, precum şi teascurile, folosite la presarea strugurilor.

Vizitatorii mai pot vedea diverse tipuri de butoaie, căruţe şi alte mijloace de transport, precum şi „lojniţe” folosite la uscarea fructelor. În plus, există ateliere de olărit şi de fierărie, dar şi o moară de apă.

Şi pentru ca vizitatorii să vadă punctul final în care ajungeau vinul şi ţuica produse în gospodăriile ţărăneşti, la Goleşti se află şi singurul han de răscruce aflat într-un muzeu din România. Construcţia a fost adusă din Poseşti-Prahova şi datează din secolul al XIX-lea.

Ca în orice sat românesc tradiţional, şi în satul de secol XIX de la Goleşti există un lăcaş de cult. Este vorba despre o biserică din lemn de la 1814, adusă din satul argeşean Drăguţeşti.

Muzeul-Golesti5

În cadrul muzeului sunt reprezentate şi alte două instituţii nelipsite din localităţile rurale. Prima este o şcoală sătească din secolul al XIX-lea, provenită din zona Comăneşti, judeţul Bacău. Din anul 2010 poate fi vizitat şi vechiul sediu al primăriei din comuna Hârseşti, judeţul Argeş, un edificiu administrativ specific începutului secolului al XX-lea.

„În primărie şi în biserică se organizează, în mod constant, căsătorii civile şi religioase, iar în curând vom organiza şi un botez. Este un sat care trăieşte, ambianţa concură la o imagine de muzeu viu”, susţine Filofteia Pally.

Impresia de sat real este dată şi de faptul că în fiecare gospodărie sunt amenajate ronduri de flori şi grădini de zarzavaturi. De asemenea, animalele de la ferma proprie pot fi văzute plimbându-se printre case.

„Prezenţa văcuţelor şi a oilor dă o atmosferă de normalitate, de firesc. Pentru copiii veniţi din marile oraşe este o mare bucurie să descopere animalele de la fermă„, a mai spus reprezentanta instituţiei muzeale.

Oferta adresată copiilor este însă şi mai bogată. În vacanţa de vară, ei pot învăţa meşteşuguri tradiţionale sub îndrumarea meşterilor populari, iar în pauze pot lua lecţii de echitaţie, pe ponei sau cai lipiţani.

Copiii mai pot vizita plantaţiile de viţă de vie şi pomi fructiferi, pot vedea cum se ară cu plugul tras de cai sau cum se recoltează strugurii şi fructele cu unelte tradiţionale.

„Micii noştri vizitatori, dar nu numai ei, nu trebuie să perceapă muzeul ca pe o instituţie rece, academică. O vizită la muzeu trebuie să însemne o experienţă memorabilă, iar cei care ne-au trecut pragul să-şi dorească să revină”, a concluzionat Filofteia Pally. (Text: Agerpres, Foto: facebook.com/muzeul.golesti)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.