Monumentul Eroilor de la Mateiaş, cunoscut şi sub numele de Mausoleul de la Mateiaş, este un monument istoric şi cultural de excepţie, dedicat eroilor din Războiul de Întregire Naţională dintre anii 1916-1918.
Situat pe Dealul Mateiaş, în comuna Valea Mare-Pravăţ, din judeţul Argeş, pe Drumul European E 574 (DN73), care leagă oraşele Câmpulung şi Braşov, monumentul este format dintr-un mausoleu, un muzeu istorico-militar, un basorelief cu o cupă din piatră de Albeşti, în care arde o flacără veşnică în amintirea soldaţilor care s-au jertfit.
În zona Mateiaşului, Grupul Nămăieşti – condus de generalul Traian Găiseanu – având în componenţă diviziile 22 şi 12 Infanterie, a reuşit să reziste unui inamic net superior echipat şi mult mai bine pregătit, în perioada 25 septembrie/8 octombrie-10/23 noiembrie 1916. Prin luptele duse aici, a fost oprită înaintarea Puterilor Centrale spre Câmpia Română, dar din cauza străpungerii frontului pe Jiu, soldaţii celor două divizii au primit ordin să se retragă – neînvinşi – pe 16/29 noiembrie 1916, spre Târgovişte.
Mausoleul a fost ridicat între anii 1928-1935 de către constructorul De Nicolo, după planurile arhitecţilor Dumitru Ionescu-Berechet şi State Baloşin, la iniţiativa locuitorilor din Câmpulung Muscel, cu sprijinul Societăţii „Cultul Eroilor”. La construcţia sa a fost utilizat în principal calcar de Albeşti.
Impresionantul edificiu este compus din două corpuri. Primul corp, orizontal, adăposteşte osuarul, pe pereţii căruia sunt montate plăci de marmură cu numele unor militari căzuţi la datorie. La subsolul construcţiei au fost aşezate într-o criptă de marmură neagră osemintele a peste 400 de soldaţi şi ofiţeri, aduse din cimitirele localităţilor învecinate sau direct de pe câmpul de luptă. Cel de al doilea corp, vertical, are forma unui turn cu foişor, spre care duce o scară în spirală. Pe pereţii laterali ai acestuia sunt aşezate 31 de plăci de marmură, pe care au fost dăltuite numele celor peste 2300 de eroi români ce au căzut în luptele pentru apărarea plaiurilor muscelene.
Osuarul mausoleului
Monumentul a fost supus unor lucrări de reparaţii în perioada 1945-1976, din cauza infiltraţiilor de apă prin zidurile de calcar, iar în anul 1978 au fost întreprinse lucrări de consolidare în urma fisurilor provocate de cutremurul din 4 martie 1977.
În perioada 1980-1984, Mausoleul a fost restaurat, căpătând înfăţişarea unui impunător complex monumental. A fost extins prin construirea unei terase de paradă, a unor impozante scări de acces „sculptate una câte una cu o daltă şi un ciocan, timp de 4 ani, în ploaie, soare, frig, zăpadă, de către constructorul Tiru Constantin, din comuna Rucăr”. De asemenea, s-au construit camere muzeale, un basorelief de 16 m lungime şi 3,5 m înălţime executat de sculptorul Adrian Radu din Câmpulung, care ilustrează scene de luptă şi chipuri de eroi, precum şi cupa din piatră de Albeşti în care arde o flacără veşnică în amintirea eroilor căzuţi la Mateiaş. Interiorul, pictat iniţial în tempera de Olga Greceanu, având ca temă eroismul Armatei Române şi colaborarea cu Aliaţii, deteriorat din cauza condiţiilor climatice, a fost înlocuit cu mozaicuri tip „Murano”.
La intrarea în mausoleu, pe un parapet din beton, de formă semicirculară, se află înscrise cu litere aurite două texte ce glorifică sacrificiul eroilor, astfel: în partea stângă – „Pentru onoarea patriei şi a drapelului, pentru făurirea unităţii României, noi am apărat pământul sfânt al ţării, lăsându-vă vouă, generaţiile viitoare, o naţiune liberă şi independentă”; în partea dreaptă – „Ne plecăm cu veneraţie în faţa sacrificiului suprem al bravilor eroi ai neamului, apărători demni şi viteji ai fiinţei noastre naţionale, iar la chemarea patriei vom şti să ne jertfim şi noi pentru păstrarea independenţei şi suveranităţii României”.
La baza monumentului a fost construit un muzeu istorico-militar cu două săli mari, unic în ţară, în cadrul căruia vizitatorii pot cunoaşte contribuţia României în prima conflagraţie mondială şi importanţa luptelor din zonă în toamna anului 1916.
Astfel, într-o încăpere sunt expuse momente de luptă în cadrul Primului Război Mondial, în special din luptele purtate în zona culoarului Rucăr-Bran, dar şi obiecte specifice frontului: documente, ziare, hărţi, uniforme de soldaţi, steme, medalii, obuze sau cartuşe. În cea de-a doua încăpere sunt expuse mai multe diorame care reprezintă luptele purtate de către soldaţii români şi un post de comandă, vizitatorii putând simţi, prin efectele vizuale şi sonore, că sunt pe câmpul de luptă alături de eroii patriei. Dioramele sunt tablouri de dimensiuni mari, formate din mai multe planuri, care sub efectul unor jocuri de lumini oferă vizitatorilor (poziţionaţi în întuneric) impresia realităţii.
Inaugurarea Complexului Memorial Mateiaş a avut loc în ziua de 24 octombrie 1984, în prezenţa a peste 3000 de participanţi, moment în care a fost aprinsă flacăra veşnică, a fost aliniată o gardă de onoare, au fost depuse coroane, s-a intonat Imnul de Stat şi s-au arborat drapele.
Monumentul Eroilor de la Mateiaş este înscris în „Lista monumentelor istorice”, actualizată prin Ordinul ministrului Culturii şi Cultelor nr.2314/8 iulie 2004. Reprodus pe mai multe timbre şi cărţi poştale, acesta a devenit un obiectiv turistic reprezentativ pentru ţara noastră. (Text: Agerpres, Foto: ro.wikipedia.org,once.ro, Video: youtube.com)
