Suprafaţa: 7.754 kmp
Numărul municipiilor şi oraşelor: 10, din care un municipiu: Arad
Numărul comunelor: 68
Numărul satelor: 270
Judeţul Arad se află în vestul ţării şi se învecinează cu: Bihor la nord şi nord-est, Alba la est, Hunedoara la sud-est, Timiş la sud şi cu Ungaria la vest. În judeţ se află punctele de trecere a frontierei Nădlac (România) – Nagylak (Ungaria), în regim de trafic rutier, Turnu (România) – Battonya (Ungaria), pentru trafic rutier, Varsand (România) – Gyula (Ungaria), pentru trafic rutier, Curtici (România) – Lokoshaza (Ungaria), pentru trafic feroviar, Vladimirescu (România) – Lokoshaza (Ungaria), pentru trafic feroviar.
Conform Recensământului din octombrie 2011, populaţia stabilă a judeţului Arad era de 430.629 persoane, din care 223.121 femei (51,8%). Populaţia stabilă a celei mai mari localităţi din judeţ, municipiul Arad, este de 159.100 persoane.
În municipii şi oraşe trăiesc 238.600 persoane, reprezentând 55,4% din totalul populaţiei stabile. Populaţia stabilă a celor mai importante oraşe este următoarea: municipiul Arad 159.100 persoane, Pecica 12.800 persoane, Sântana 11.400 persoane şi Lipova 10.300 persoane.
Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 404.800 persoane, din care s-au declarat români – 340.700 persoane (84,2%), de etnie maghiară – 36.600 persoane (9%), de etnie romă – 16.500 mii persoane (4,1%).
Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 1.000 sunt: slovaci (4.500 persoane), germani (2.900 persoane), ucraineni (1.300 persoane).
Judeţul Arad se întinde de la Munţii Apuseni (în estul judeţului) până în câmpia largă formată de râurile Mureş şi Crişul Alb. Relieful creşte în altitudine de la vest la est, constituindu-se trei unităţi principale de relief: Câmpia de Vest (care include Câmpia înaltă a Aradului şi Câmpia Crişului Alb), Dealurile Vestice şi Munţii Apuseni.
Cele mai reprezentative unităţi de relief grupate la nivelul judeţului sunt: Munţii Codru-Moma (altitudinea maximă în Vf. Pleşu 1.112 m), Munţii Bihorului (vârful Găina 1.486 m), Munţii Zarandului, Piemontul Codrului, Depresiunea Zarandului, Depresiunea intramontană Moneasa-Rămşa, Depresiunea Almaş Gurahonţ, Depresiunea Hălmagiu, Dealurile Lipovei, Culoarul Mureşului (Lipova-Petriş), Câmpia Aradului, Câmpia Vingăi, Câmpia Teuzului (Câmpia Cermeiului) şi Câmpia Crişului Alb.
Reţeaua hidrografică este reprezentată de râul Mureş cu afluenţii săi, Crişul Alb şi de câteva râuri care fac parte din reţeaua hidrografică a Crişului Negru (Teuz, Sartiş). Lacurile sunt de origini diferite, naturale de luncă şi antropogene (Cladova şi Tauţ).
Lista ariilor protejate din judeţul Arad cuprinde: Rezervaţia Dosul Laurului-Zimbru (comuna Gurahonţ), Poiana cu narcise de la Rovina, Baltele – Gurahonţ, Balta Rovina, Balta de la Şoimoş (pe raza oraşului Lipova), Stârcii cenuşii de la Sâc (comuna Cărand), Peştera lui Duţu, Peştera Sinesie, Locul fosilifer Zăbalţ (comuna Ususău), Locul fosilifer Monoroştia (comuna Bârzava), Fagul secular de la râul Mic (comuna Hălmăgel), Pădurea de fag de la Archişel (comuna Archiş), Rezervaţia „Dealul Mocrea” Ineu, Rezervaţia mixtă „Prundul Mare” (comuna Secusigiu), Rezervaţia naturală mixtă Moneasa, Rezervaţia cu soluri sărăturate de la Socodor, Rezervaţia „Măgura cu ghimpi de la Pătârş”, Rezervaţia cu ghimpi de la Groşi şi Pestiş, Rezervaţia „Dealul Pleşa” – Sebiş.
Judeţul Arad dispune de importante resurse naturale: zăcăminte de hidrocarburi (Pecica, Peregu Mic, Şeitin, Sântana), marmură (cariera de la Moneasa), minereuri de molibden (Săvârşin), pietriş (Ghioroc), caolin (Agrişu Mare), dolomit (Galşa), granit (Radna), piatră de andezit-trachit (cariera la Leasa, Mocrea, Păulian, Sebiş), precum şi ape minerale (Lipova, Moneasa, Macea, Curtici, Dorobanţi, Şofronea şi Mocrea).
În economia judeţului Arad, ponderea cea mai mare o deţine comerţul, sector urmat de industrie. Investitorii germani domină clasamentul celor mai mari companii din judeţ. (Text:Agerpres, Foto: aradon.ro)
