Festivităţile din China dedicate Anului Nou Chinezesc au început duminică, 7 februarie 2016, când chinezii din întreaga lume au sărbătorit intrarea în Anul Maimuţei de Foc, care conform calendarului chinezesc începe la 8 februarie 2016 şi se va încheia la 27 ianuarie 2017.
La chinezi, Anul Nou, sărbătorit cu mare fast în conformitate cu calendarul lunar, se celebrează printr-o suită de sărbători. Startul este dat de „Sărbătoarea Primăverii” – o zi de mulţumire şi recunoştinţă pentru lucrurile bune primite în anul care s-a încheiat. „Sărbătoarea Primăverii” are la chinezi o istorie de circa 4.000 de ani.
Potrivit datinilor populare chinezeşti, sărbătoarea durează până în ziua de 15 a primei luni, care marchează „Sărbătoarea Lampioanelor”. Atmosfera sărbătorească culminează în ultima seară a anului, care este Revelionul şi în prima zi a primei luni care este Anul Nou.
China este un stat multinaţional în care conlocuiesc peste 55 de comunităţi etnice. Fiecare naţionalitate are tradiţii diferite în legătură cu Anul Nou, dar pentru toate naţionalităţile masa din seara de Revelion, numită „Masa Reîntregirii”, reprezintă un moment important pentru fiecare familie. Indiferent unde se află, toţi membrii familiei încearcă să se întoarcă la casa părintească pentru a fi împreună la ultima masă a anului. Există consemnări istorice potrivit cărora chiar şi cei pedepsiţi cu închisoare erau eliberaţi pentru noaptea de Revelion, pentru a fi alături de familie.
În sudul Chinei, această masă este bogată şi copioasă, cuprinzând de obicei peste 10 feluri de mâncare, din care nu lipsesc brânza de soia şi peştele, simboluri ale bogăţiei. Cel mai important fel de mâncare este colţunaşul cu o monedă în interior, ia pentru cel care o găseşte acesta este semn de noroc în anul ce începe. Miezul nopţii este marcat de sute de focuri de artificii (în marile oraşe sunt interzise), despre care se crede ca alungă spiritele rele. Se spune, conform tradiţiei, că primul bărbat care reuşeşte să aprindă „pocnitorile” are dreptul să înceapă cel dintâi munca la câmp şi că, în anul ce vine, se va bucura de o recoltă bogată. Se stă de veghe toată noaptea întrucât, conform tradiţiei, dacă stai treaz în noaptea Anului Nou, vei trăi mai mult.
În prima zi a Noului An, oamenii se îmbracă cu haine noi, fac vizite rudelor şi prietenilor sau primesc invitaţi. Ei îşi adresează reciproc Xin Nian Hao („La Mulţi Ani!”). După aceea, oaspeţii sunt invitaţi să servească bomboane, fructe şi ceai.
Anul Maimuţei de Foc
În conformitate cu astrologia chineză tradiţională, în anul 2016, al Maimuţei de Foc, sunt inevitabile conflicte şi divergenţe, câtă vreme elementele ce au legătură cu Maimuţa de Foc – metalul şi lemnul – nu pot convieţui în armonie. Din fericire însă, Maimuţei de Foc îi este caracteristică şi apa, şi deci, în final, vor triumfa înţelepciunea, pacea şi calmul. Există în acest an perspective luminoase pentru un viitor fascinant şi uimitor de bogat. Va fi un an al schimbărilor, al descoperirilor şi a revendicărilor.
În general, Anii Maimuţei – care, potrivit horoscopului chinez, se repetă la fiecare 12 ani – sunt ani marcaţi de multă agitaţie şi de „o ocolire a problemelor prin manipulări inteligente şi viclenie” , afirmă astrologul Shelly Wu, dar şi surprize plăcute. Anul Maimuţei de Foc este dominat de nuanţele care decurg din culoarea roşie, violet şi negru. Prin purtarea unor obiecte astfel colorate există credinţa că suntem feriţi de ghinioane şi întâmplări neplăcute.
Pentru persoanele născute în Anul Maimuţei, potrivit tradiţiei astrologice chineze, acest semn zodiacal semnifică însă inteligenţa şi vitalitatea, de aceea multe femei însărcinate din China al căror soroc este aproape, încearcă să reziste până la trecerea în Noul An, pentru a naşte sub semnul maimuţei.
Există însă şi unii care nu se lasă impresionaţi de predicţiile horoscopului chinez. Oricare ar fi adevărul, un lucru este sigur: copii născuţi în Anul Maimuţei vor avea un mediu educaţional şi de carieră competitiv, pentru că vor fi înconjuraţi de mulţi asemeni ai lor, explică Shanghai Morning Post.
Japonezii marchează Anul Maimuţei vizitând babuini. Aproximativ 20.000 de persoane vizitează cel mai mare parc japonez de maimuţe încă din primele zile ale anului 2016, considerat Anul Maimuţei de Foc. Casă a 80 de specii şi a 650 exemplare, Parcul Japonez al Maimuţelor se află la 270 de kilometri est de Tokyo.
Conform calendarului chinez, Anul Maimuţei a mai fost în 1908, 1920, 1932, 1944, 1956, 1968, 1980, 1992, 2004.
Personalităţi asociate zodiei Maimuţei: Papa Ioan Paul al II-lea, Leonardo da Vinci, Paul Gauguin, Bette Davis, Nelson Rockefeller, Charles Dichens, Elizabeth Taylor, Lord Byron, Amy Ruffle, Donnall Thomas, John Updike, José Manuel Barroso, Stephanie Jacobsen, Raymond Moody, Phil Anselmo, Lyndon Johnson, David Copperfield, Algirdas Brazauskas, Kinky Friedman, Joseph Rotblat, Thomas Klestil, Tim Rice, Jacques Chirac, John Terry, Ashley Cole, Martín Demichelis, Simon Wiesenthal, Bela Kamocsa, Val Kilmer etc.
Personalităţi româneşti născute în zodia Maimuţei: Maria Popistaşu, Petre Ghelmez, Ioan Stan, Ion Sasu, Alexandru Stamate, Traian Lalescu, Cesonia Postelnicu, Casiu Valeriu Barbu, Henri Mălineanu, Mihai C. Băcescu, Alexandru Întorsureanu, Fănuş Neagu, Iosif Salomon, Romulus Miclea, Jeanine Stavarache, Florin Călinescu, George Zarnea, Bogdan Ciucă, Dumitru Almaş, Dumitru Rucăreanu, Cristian Chivu, Marcel Dragomir, Ștefan Cazimir, Titu Nicolae Gheorghiof, Francisc Păcurariu, Florin Bratu etc.
Calendarul chinezesc este cel mai vechi din Asia Centrală şi de Est, datând din 2637 î.Hr., când împăratul Huang Ti a introdus primul ciclu din zodiacul chinezesc. Importanţa lui nu se rezumă la cronologie, el fiind, poate, una dintre cele mai complete întruchipări ale ideii – fundamentală pentru civilizaţia chineză – unităţii armonioase dintre cele trei forţe ale lumii – Cerul, Pământul şi Omul. Acest calendar era caracterizat de o vitalitate şi de o temeinicie neobişnuită, pentru că reflectă nu numai legile naturii, ci şi activitatea economică, toate laturile vieţii de zi cu zi, deprinderile şi cunoştinţele chinezilor. Un exemplu este faptul că medicina chineză deosebeşte în trupul omului 365 de puncte sensibile – conform zilelor dintr-un an.
Ca şi calendarul occidental, calendarul chinezesc este un calendar anual, al cărui început se bazează pe ciclurile Lunii. Prin urmare, începutul fiecărui an chinezesc poate avea loc într-un interval mai larg, între sfârşitul lui ianuarie şi jumătatea lui februarie. Un ciclu complet durează 60 ani şi este compus din 5 cicluri de câte 12 ani. Potrivit calendarului chinezesc, Anul Nou vine în prima zi cu Lună Plină după intrarea Soarelui în constelaţia Vărsătorului. Fiecare an oriental este sub semnul unuia dintre cele 12 animale ale horoscopului chinez.
Legenda spune ca Buddha le-a chemat la el pe toate animalele înainte să părăsească această lume. Numai 12 animale au venit să îşi ia rămas bun: şobolanul, boul, tigrul, iepurele, dragonul, şarpele, calul, capra, maimuţa, cocoşul, câinele şi porcul. El le-a răsplătit, dând numele lor câte unui an chinezesc, în ordinea sosirii lor.
Fiecărui semn i se asociază, pe rând, şi unul dintre cele elemente fundamentale ale universului: lemnul, focul, pământul, metalul, apa. În tradiţia chineză, animalul care guvernează anul în care se naşte un om are o influenţă puternică asupra personalităţii omului respectiv. Se spune că este „animalul care se ascunde în adâncul sufletului”. (Text: Agerpres, Foto:123rf.com, agerpres.ro)
