Suprafaţa totală: 6.242 kmp
Numărul oraşelor: 11, dintre care 4 municipii: Alba Iulia, Aiud, Blaj, Sebeş
Numărul comunelor: 67
Numărul satelor: 656Judeţul Alba este situat în centrul României, în podişul Transilvaniei. Se învecinează cu judeţele Cluj şi Mureş, la Nord, Sibiu la Est, Vâlcea la Sud, Hunedoara la Sud-Vest, Bihor şi Arad, la Nord-Vest.
Suprafaţa totală a judeţului reprezintă 2,6% din teritoriul ţării, încadrându-se în categoria judeţelor de mărime mijlocie.
Conform Recensământului Populaţiei din 2011, populaţia stabilă a judeţului a Alba este de 342.376 persoane. Populaţia stabilă a celor mai importante oraşe este: municipiul Alba Iulia, reşedinţă de judeţ, 63.536 persoane, municipiul Sebeş 27.019 persoane, municipiul Aiud 22.876 persoane, oraşul Cugir 21.376, municipiul Blaj 20.630. În mediul urban trăiesc 198.412 persoane, reprezentând 58% din totalul populaţiei stabile.
Din cei 342.376 de locuitori ai judeţului, 321.960 şi-au declarat etnia. Aproximativ 90,7% (291.850 persoane) s-au declarat români, 4,6% (14.849 persoane) maghiari, iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 14.292 (4,4%).
Dominat de zone montane, relieful judeţului este format din patru unităţi majore: Munţii Apuseni (Munţii Trascău, Munţii Metaliferi, Munţii Bihor, Muntele Mare) în Nord-Vest, Carpaţii Meridionali (Munţii Şureanu) în Sud, Podişul Târnavelor în Est şi Culoarul Alba Iulia-Turda în partea centrală. Zona Munţilor Apuseni, cu văile Ampoiului şi Arieşului se mai numeşte şi Ţara Moţilor.
Altitudinea minimă atinsă pe teritoriul judeţului este 205 m, în lunca Şibotului, iar altitudinea maximă este 2.130 m în Vârful lui Pătru.
Lista de rezervaţii a judeţului Alba este numeroasă: Parcul Naţional Apuseni (76.064 ha, din care 21.239 ha pe teritoriul judeţului Alba); Avenul din Hoanca Urzicarului (monument al naturii de tip speologic, la Roşia Montană), Piatra Corbului (monument al naturii, Roşia Montană), Piatra Despicată (monument al naturii, Roşia Montană), Bulzul Gălzii (tip geologic, Galda de Jos), Cheile Albacului, Cheile Cibului, Cheile Glodului, Cheile Ordâncuşei, Calcarele de la Ampoiţa (tip botanic şi geologic, Ampoiţa), Calcarele cu orbitoline de la Piatra Corbului (Tăuţi), Calcarele de la Valea Mică, Cascada Vârciorog, Cheile Caprei, Cheile Geogelului, Cheile Piatra Bălţii, Cheile Plaiului, Cheile Pravului, Cheile Siloşului, Cheile Tecşeştilor, Cheile Ampoiţei, Cheile Găldiţei şi Turcului (80 ha), Cheile Gălzii, Cheile Gârdişoarei, Cheile Întregalde, Cheile Mănăstirii (150 ha), Cheile Pociovaliştei (25 ha), Cheile Poşăgii, Cheile Râmeţului (40 ha), Cheile Runcului (20 ha), Cheile Văii Cetii, Cheile Vălişoarei (tip botanic şi geologic), Detunata Goală (tip geologic şi botanic, 24 ha), Detunata Flocoasă (tip botanic şi geologic), Iezerul Ighiel (tip mixt, 20 ha), Iezerul Şureanul (20 ha), Izbucul Coteţul Dobreştilor (tio geologic), Izbucul Mătişeşti (monument al naturii de tip mixt), Izbucul Tăuzului (monument al naturii de tip geologic), Laricetul de la Vidolm (tip botanic, 44, 2 ha), Masa Jidovului (monument al naturii), Molhaşurile Căpăţânei (tip botanic, Bistra), Oul Arşiţei (monument al naturii, Tonea), Pădurea Sloboda (20 ha), Poiana cu narcise de la Negrileasa (Bucium), Poienile cu narcise de la Tecşeşti, Piatra Boului (tip geologic, Ampoiţa), Piatra Grohotişului (Ighiel), Piatra Poienii (Ighiel), Piatra Bulbuci (Feneş), Piatra Cetii (75 ha), Piatra Varului (Meteş), Pârâul Bobii (tip paleontologic, Gârbova de Sus), Peştera Huda lui Papară, Peştera Coiba Mare, Peştera Scărişoara, Peştera Poarta Zmeilor, Peştera Gheţarul de la Vârtop, Râpa Roşie (tip geologic şi botanic, Sebeş), Şesul Craiului – Scăriţa-Belioara (tip geologic şi botanic, 47,7 ha), Stânca Grunzii (monument al naturii, Tău Bistra), Tăul fără fund de la Băgău (Lopadea Nouă), Vânătările Ponorului (Ponor Sălciua).
Gheţarul din rezervaţia ştiinţifică Scărişoara este cel mai mare gheţar subteran din România şi al doilea ca mărime din lume, potrivit Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba. În Peştera Gheţarul de la Vârtop (Casa de Piatra) s-au găsit urme ale omului de Neanderthal. Izbucul Tăuzului este cel mai adânc pasaj subacvatic explorat de pe teritoriul României cu adâncimea de 85 m, pe valea Gârdei Seci. În plus, în rezervaţia paleontologică Dealul cu melci se află resturi fosilizate de melci, depozit marin din Cretacic.
Pe lângă ariile protejate şi monumente ale naturii, printre obiectivele turistice se numără: cetăţi (Cetatea bastionară de tip Vauban de la Alba Iulia, Câlnic), castele, obiective de interes cultural şi istoric (cele mai importante localizate în Alba Iulia, Sebeş, Blaj, Aiud).
Principalele ramuri ale economiei judeţului sunt dominate de industrie: extractivă – minereuri neferoase, metale rare, metale preţioase (aur, argint, platină), sare, calcar; energetică – hidrocentrale, termocentrale; de utilaje – Cugir, Aiud; chimică – industria clorosodică la Ocna Mureşului; de materiale de construcţii – ceramică pentru construcţii, prefabricate, var, porţelan, prelucrare a lemnului – plăci aglomerate, mobilă.(Text: Agerpres, Foto: ziarulunirea.ro)
