Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu, cel mai vechi din ţară şi cel mai mare din Sud-Estul Europei, a fost inaugurat oficial la 25 februarie 1817, cuprinzând iniţial 1.090 picturi din colecţia particulară a baronului Samuel von Brukenthal (1721-1803), potrivit www.cultura.sibiu.ro şi www.sibiul.ro.
Descendent al unei familii de mici nobili saşi din Transilvania, Samuel von Brukenthal a studiat dreptul, administraţia politică şi filosofia la universităţile din Halle şi Jena, formându-se în spiritul iluminismului european. Om de cultură şi abil diplomat, a făcut o carieră strălucită la Curtea Imperială de la Viena, devenind cancelar aulic al Transilvaniei. Pasionat de artă şi ştiinţe, Brukenthal a colecţionat picturi, rarităţi numismatice, arheologice, bibliofile şi mineralogice. În 1773, galeria Brukenthal era menţionată în „Almanach von Wien” ca una dintre cele mai valoroase colecţii particulare aflate la Viena la acea vreme.
După revenirea sa la Sibiu, în calitate de Guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei (1777-1787), baronul şi-a adus şi colecţiile, iar Calendarul lui Hochmeister pe anul 1790 menţionează, printre atracţiile oraşului, pinacoteca, formată din 800 de tablouri şi dispusă în 13 săli ale Palatului Brukenthal.
Palatul Brukenthal, situat în Piaţa Mare din Sibiu, este unul dintre cele mai însemnate monumente în stil baroc din România. A fost inaugurat în 1788 ca reşedinţă oficială a baronului Samuel Brukenthal şi sediu al colecţiilor sale. Prin testament, baronul dispunea deschiderea Palatului ca muzeu public.
Structura clădirii este dezvoltată în înălţime pe două etaje, având un plan dreptunghiular şi incluzând două curţi interioare. Primul etaj a fost conceput pentru a cuprinde saloane de primire şi camere de locuit, iar cel de-al doilea, pentru expunerea pieselor de colecţie. Cele mai impresionante încăperi ale Palatului sunt cele cinci Saloane Baroc sau saloane de recepţie amplasate la faţada palatului.
Aici pot fi admirate numeroase elemente de decoraţie interioară şi mobilier din vremea baronului, precum: candelabre din sticlă de Murano, tapet din pânză pictată, mătase roşie sau hârtie chinezească, parchetul, stucaturile de pe tavane, sau sobele din faianţă prezentând elemente decorative în stil Baroc, Neoclasic şi Rococo aduse de baron, de la Viena.
Faţada clădirii palatului păstrează, încă, blazonul familiei Brukenthal.
În prezent, complexul muzeal are în componenţa sa: Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul de Istorie, Muzeul de Istoria Farmaciei, Muzeul de Arme şi Trofee de Vânătoare şi Casa Artelor (sediul expoziţiilor temporare de artă contemporană). Palatul găzduieşte Galeria de Artă şi Biblioteca Brukenthal. Galeria de Artă are câteva expoziţii permanente: Galeria de artă naţională, Cabinetul de Stampe, Colecţia de Artă decorativă şi Pinacoteca Brukenthal.
Cea mai bogată dintre colecţiile de pictură europeană ale Pinacotecii este cea germană şi austriacă, numărând aproape 500 de tablouri din perioada secolelor XV-XVIII. Lucrările ilustrează toate stilurile şi genurile practicate de pictorii acestei şcoli, de la Goticul medieval şi Renaştere, continuând cu pictura Manierismului, apoi cu cea a Barocului, Rococoului şi Clasicismului, până la peisagistica Romantismului timpuriu. Printre faimoşii semnatari ai lucrărilor figurează Lucas Cranach cel Bătrân, Hans Schwab von Wertinger, Johann Rottenhammer, Peter Strudel, Martin Meytens, Werner Tamm, Paul Troger, Caspar Sambach.
De asemenea, Muzeul Naţional Brukenthal este singurul muzeu din România care are în colecţia de pictură europeană lucrări de Jan van Eyck, Hans Memling şi Tizian Vecellio Da Cadore.
Semnificativă este şi colecţia de pictură flamandă şi olandeză, parte integrantă a Pinacotecii, care însumează în jur de 450 de lucrări ce reprezintă o mărturie a măiestriei pictorilor flamanzi şi olandezi din secolele XVI-XVIII.
În acelaşi timp, şcoala italiană este ilustrată prin aproximativ 220 de lucrări de pictură foarte variate sub aspectul curentelor artistice, de la Renaştere la Manierism, Baroc şi Rococo. Lucrările aparţin unor renumiţi artişti precum Alessandro Botticelli, Tullio Lombardo, Tiziano Vecellio, Paris Bordone, Sebastiano Ricci, Alessandro Magnasco.
La subsolul Palatului Brukenthal există o colecţie de gipsuri (gipsotecă), unică în Sibiu, ce cuprinde peste 100 de piese de mari dimensiuni, dispuse în ordine cronologică, de la sculptură grecească şi romană la cea renascentistă şi modernă. Acestora li se adaugă copii de medalii şi efigii.
În curtea interioară a Palatului se află Biblioteca ce conţine zeci de mii de lucrări publicate în secolele al XVI-lea, al XVII-lea şi al XVIII-lea, printre care operele lui Moliere editate la Paris în 1734 în şase volume, Decameronul lui Boccacio tipărit la Londra în 1757, Harmonia Macrocosmica, o adevărată bijuterie tipografică având 27 de hărţi color, sau Quatre livres d’Albert Dürer, publicată la Paris în 1557.
Biblioteca păstrează o colecţie de carte veche românească, din care trebuie amintită ”Cazania lui Varlaam”, tipărită la Iaşi în 1643, dar şi unele din primele cărţi publicate în Transilvania, datorate unor tipografi vestiţi precum Johannes Honterus (Braşov), Kaspar Heltay (Cluj) sau Marcus Pristorius şi Abraham Kertész (Sibiu). De asemenea, deţine peste 400 de incunabule între care se remarcă „Liber Chronicarum a lui Hartman Schedel”, cu peste 600 de ilustraţii, publicată de Anton Koberger la Nürnberg, în 1493, precum şi o Biblie, publicată de acelaşi tipograf în 1483.
Cea mai valoroasă piesă a Bibliotecii rămâne însă, Breviarul Brukenthal sau Cartea Orelor, o creaţie de excepţie a şcolii de miniatură flamandă, datând din primele decenii ale secolului al XVI-lea.
Anual, Muzeul Brukenthal este vizitat de peste 400.000 de turişti atât din ţara noastră cât şi din străinătate. În 2011 a fost inclus în The Best in Heritage Excellence Club de către European Heritage Association (Asociaţia pentru patrimoniul cultural european), iar la 31 ianuarie 2017 a fost decorat de preşedintele Klaus Iohannis cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Comandor, Categoria E „Patrimoniul cultural naţional”, cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la înfiinţare. (Text: Agerpres, Foto: brukenthalmuseum.ro)
