Scriitorul Mateiu I. Caragiale s-a născut la 12 ianuarie 1885, la Bucureşti, fiind fiul dramaturgului I.L.Caragiale şi al Mariei Constantinescu. Între anii 1896-1903, urmează cursurile Colegiului Sf. Gheorghe din Bucureşti, în această perioadă dezvoltându-se pasiunea sa pentru studiul istoriei şi al heraldicii.
Se înscrie, în 1903, la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, apoi se mută la cea din Berlin (1904), continuându-şi studiile juridice (1905-1909) din nou la Bucureşti, însă fără a le finaliza.
A fost şef de cabinet la Ministerul Lucrărilor Publice (1912-1914) şi şef al biroului de presă externă din Ministerul de Interne (1919-1921). Mateiu I. Caragiale, poet şi prozator, a debutat sprijinit de tatăl său, I.L. Caragiale, în revista „Viaţa românească”, în 1912, cu un grupaj de poeme. Debutul editorial l-a constituit, în 1924, nuvela „Remember” (concepută încă din 1911 şi publicată iniţial în revistă în 1921) – proză construită prin mijloace poetice, în care este prezentată decadenţa lumii europene.
Opera sa principală este romanul „Craii de Curtea-Veche” (1929), la care începe să lucreze din anul 1910, publicat mai întâi în „Gândirea” (1926-1928) şi care era proiectat să facă parte dintr-o trilogie. Romanul descrie declinul unei lumi misterioase ce se degradează sub semnul fatalităţii, o „faună umană degradată”, după D. Păcurariu, autorul „necomentându-şi opera din afară, fiind un scriitor-personaj, aflat la nivelul celorlalte personaje”.
Cel de-al doilea roman, „Sub pecetea tainei”, publicat fragmentar în aceeaşi revistă (1930-1933), a rămas neterminat, iar al treilea, „Soborul ţaţelor”, conceput în 1929, a rămas în stare de proiect. În anul morţii sale (1936) a fost publicat volumul „Opere”, o ediţie definitivă, îngrijită şi prefaţată de Perpessicius, şi, postum, volumul de poeme „Pajere”.
De asemenea, a mai scris două lucrări de heraldică: „În chestia unei aberaţii” (1930) şi „O contribuţie heraldică la istoria Brâncovenilor” (1935). A fost distins cu Premiul Societăţii Scriitorilor Români (1929) pentru „Craii de Curtea-Veche”. A murit la 17 ianuarie 1936. (Text: Agerpres, Foto: commons.wikimedia.org)
